Rezultatele PISA 2025: R. Moldova, cel mai bun scor la Științe, dar cu decalaje mari între mediul urban și rural: „Un copil aflat la sat nu atinge nivelul minim”
Republica Moldova a obținut cel mai bun rezultat de până acum la Științe în cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), însă performanțele au scăzut ușor la Matematică și Citire. Rezultatele prezentate marți, 8 septembrie, de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) arată și diferențe majore între elevii din mediul urban și cei din mediul rural, precum și între copiii din familii cu diferite niveluri socio-economice.
În cadrul PISA 2025, elevii din Republica Moldova au obținut 422 de puncte la Științe, cu cinci puncte mai mult decât la evaluarea anterioară din 2022.
Științele au fost domeniul principal de testare al acestei ediții și reprezintă singurul domeniu în care țara noastră a înregistrat o creștere față de evaluarea precedentă.
„Științele reprezintă singurul domeniu la care am progresat în 2025, obținând cel mai bun rezultat de până acum. Chiar dacă la matematică și citire am înregistrat o ușoară scădere, influențată și de efectele întârziate ale pandemiei asupra capacității de concentrare a tinerilor, ne-am apropiat semnificativ de media țărilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Acest lucru se explică prin faptul că, la nivel internațional, scăderea performanțelor a fost mult mai accentuată decât la noi”, a declarat Lilia Ivanov, directoarea ANCE, într-o conferință de presă.
La Matematică, scorul obținut este de 410 puncte, cu patru puncte mai puțin față de 2022. La Citire, elevii au acumulat 404 puncte, în scădere cu șapte puncte.
Potrivit Liliei Ivanov, rezultatele trebuie analizate în dinamică, nu doar prin compararea a două cicluri PISA.
Mai puțin de jumătate dintre tineri ating nivelul de bază la matematică și citire
PISA nu verifică doar câtă materie au memorat elevii, ci măsoară capacitatea acestora de a utiliza cunoștințele în situații concrete. Un indicator important este atingerea nivelului 2 de competență, considerat pragul de bază.
În Republica Moldova, 44.2% dintre elevi ating acest nivel la Matematică, 48.3% la Citire și 53.9% la Științe.
Astfel, la Matematică și Citire, mai puțin de jumătate dintre elevi ajung la nivelul minim de competență.
„La Matematică, mai mult de jumătate dintre elevii noștri nu ating nivelul minim așteptat la finalul studiilor obligatorii. La Citire, mai puțin de jumătate dintre elevi ating pragul. Aceasta transformă Citirea într-o prioritate de politici, nu doar într-o constatare statistică”, a subliniat Lilia Ivanov.
Fetele, mai bune decât băieții la Științe și Citire
Rezultatele evidențiază și diferențe importante în funcție de gen. Cel mai mare decalaj se înregistrează la Citire, unde fetele au obținut 423 de puncte, iar băieții – 385, diferența fiind de 38 de puncte.
La Științe, fetele au obținut, de asemenea, rezultate mai bune decât băieții, în timp ce la Matematică diferența este redusă.
„Practic, la Citire avem două realități diferite în această școală și avem nevoie de o intervenție dedicată lecturii pentru băieți”, a precizat Ivanov.
Statutul familiei, un factor important
O altă diferență semnificativă apare între elevii din familii asigurate și cei din familii dezavantajate. La Științe, decalajul dintre cele două grupuri ajunge la 85 de puncte, echivalentul a aproximativ trei ani de școlarizare.
Ivanov a atras atenția că această diferență se vede nu doar la nivelul competențelor de bază, ci și în ceea ce privește accesul elevilor la performanță înaltă.
„La Științe, progresul țării din ultimii 16 ani a mers aproape exclusiv pentru copiii din familii avantajate socio-economic. Un copil dezavantajat are șanse reduse să treacă pragul competențelor de bază, dar are șanse aproape nule să ajungă la vârf. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări pentru sistemul educațional”, a punctat Lilia Ivanov.
Decalaj semnificativ între mediul rural și urban
Cea mai mare provocare evidențiată de rezultatele PISA 2025 este însă diferența dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural.
În funcție de domeniul testat, decalajul ajunge la 55-65 de puncte, ceea ce, potrivit interpretării scalei PISA, reprezintă o diferență de aproximativ trei ani de școlarizare.
Elevii din instituțiile urbane au obținut rezultate mai bune la toate cele trei domenii, iar elevul mediu dintr-o instituție rurală nu atinge nivelul minim de competență în niciunul dintre acestea.
„Datele ne arată o realitate dură: un copil dintr-o instituție mică, aflată la sat, nu atinge nivelul minim de competență la niciunul dintre cele trei domenii testate, în timp ce elevii din instituțiile mari urbane ating acest nivel la toate disciplinele. Acest lucru demonstrează că reorganizarea și consolidarea rețelei școlare nu este doar o măsură de eficiență bugetară, ci o necesitate absolută pentru a asigura calitatea și echitatea educației. Un copil dintr-o instituție mică plătește astăzi un preț educațional măsurabil”, a declarat Lilia Ivanov.
PISA, o radiografie a sistemului educațional
Republica Moldova participă la PISA din 2009. Evaluarea este realizată o dată la trei ani și vizează elevii de 15 ani, indiferent de clasa în care aceștia studiază. Testarea urmărește modul în care elevii pot aplica ceea ce au învățat în situații din viața reală, nu doar capacitatea de a reproduce informații.
„PISA este o testare valoroasă pentru noi și este o radiografiere în adâncime a sistemului educațional. Ne vom lua timp pentru a analiza foarte atent toate datele pe care ni le-a furnizat această testare și vom veni cu anumite măsuri”, a mai spus Ivanov.
La evaluarea PISA 2025 au participat peste 6.600 de elevi din Republica Moldova.
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare urmează să analizeze rezultatele și să propună măsuri pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv intervenții pentru îmbunătățirea competențelor de lectură și reducerea inegalităților dintre elevi.
CITIȚI ȘI:
