„Am devenit mult mai vulnerabili la manipulare”: Dezinformarea și reforma teritorială, discutate la Chișinău de oficiali moldoveni și europeni
Războiul hibrid, riscurile la adresa instituțiilor statului și instrumentele digitale malițioase folosite pentru a discredita reformele au constituit principalele teme abordate de oficialii moldoveni și europeni la cea de-a 15-a reuniune anuală a Conferinței autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic (CORLEAP), desfășurată pe 14 septembrie, la Chișinău.
„Dezinformarea se răspândește în câteva clipe, iar reziliența se construiește de-a lungul anilor”, au fost de acord participanții, pledând pentru o comunicare publică mai transparentă și o implicare activă a mass-mediei regionale.
Peste 70% din acquis-ul comunitar, implementat la nivel local
Peste 70% din acquis-ul comunitar urmează a fi implementat la nivel local, fapt ce face esențială instituționalizarea unui dialog permanent între administrația centrală și cea locală.
Importanța colaborării strânse dintre autoritățile din Uniunea Europeană și cele din țările Parteneriatului Estic pentru succesul reformelor europene a fost evidențiată de copreședintele reuniunii CORLEAP și primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru, în deschiderea evenimentului.
„În acest proces, rolul administrației publice locale și, în mod special, rolul asociațiilor reprezentative este unul extraordinar de important. Implicarea instituțională a autorităților locale, prin intermediul propriilor asociații, în relația dintre centru și teritoriu este fundamentală, pentru că anume aceste asociații realizează dialogul, coordonează și rafinează politicile la nivel local, inclusiv cadrul legal”, a subliniat Cojocaru.
Acesta a atras atenția și asupra riscurilor pe care le presupune desfășurarea reformei administrativ-teritoriale într-o perioadă electorală încărcată pentru Republica Moldova, pledând pentru „instituționalizarea unui dialog permanent între autoritățile locale și țările centrale, construit de-a lungul timpului tocmai prin intermediul asociațiilor reprezentative”.
Piórko: „Succesul aderării la UE depinde mult de capacitatea autorităților locale”*
Capacitatea administrativă a autorităților locale este esențială pentru reușita procesului de aderare la Uniunea Europeană, a subliniat șefa Delegației UE în Republica Moldova, ambasadoarea Iwona Piórko. Potrivit acesteia, o mare parte din legislația comunitară va trebui implementată direct la nivel local.
„Ne aflăm într-un moment crucial pentru Republica Moldova și pentru întreaga Europă. Cunoaștem importanța dialogului cu autoritățile publice, atât din experiențele pozitive, cât și din cele mai puțin reușite. O parte substanțială a legislației europene va trebui implementată la nivel local – în domenii precum mediul, transporturile, politicile sociale sau educația. De aceea, este important să ne pregătim temeinic pentru aderare și pentru succes, deoarece acesta din urmă depinde în mare măsură de implicarea și rezultatele autorităților locale”, a declarat Piórko.
Pregătirea pentru integrare nu se limitează doar la momentul aderării, ci vizează și perioada ulterioară, marcată de competența de a absorbi eficient fondurile europene, a accentuat ambasadoarea.
„Este foarte important care va fi situația dumneavoastră în momentul aderării. Trebuie să fiți puternici, capabili să absorbiți fondurile și să obțineți cele mai bune rezultate prin valorificarea oportunităților. Pentru aceasta aveți nevoie de personal profesionist, capacitate administrativă și o bună planificare financiară, aspecte mult mai ușor de spus decât de făcut”, a explicat oficialul european.
Referindu-se la combaterea dezinformării, ambasadoarea a subliniat rolul-cheie al administrației locale și a punctat că Uniunea Europeană nu impune un model administrativ unic, ci solicită funcționalitate.
„Manipularea informațiilor și ingerințele străine nu reprezintă doar o problemă de securitate națională, ci și o chestiune de guvernanță, întrucât cu toții putem deveni victime ale manipulării. Rolul dumneavoastră în această luptă este esențial: dumneavoastră sunteți cei care puteți comunica adevărul cetățenilor, astfel încât aceștia să nu se informeze exclusiv din mediul online. Uniunea Europeană nu are un model instituțional unic pentru structura administrației locale. Ceea ce contează pentru noi este să avem o structură funcțională, capabilă să ofere serviciile necesare cetățenilor și să implementeze eficient legislația la nivel local”, a conchis Iwona Piórko.
„Comunitățile sunt în prima linie de apărare a democrației”
Copreședintele CORLEAP din partea Comitetului European al Regiunilor, Patrick Molinoz, a evidențiat contextul geopolitic dificil în care se desfășoară reuniunea de la Chișinău, marcat de războiul din Ucraina și de amenințările tot mai acute ale manipulării informaționale.
„Societățile noastre sunt confruntate cu provocări majore și trebuie să facă față, din ce în ce mai mult, unei alte amenințări mai puțin vizibile, dar la fel de reale: manipularea informației, dezinformarea și tentativele de ingerință străină”, a declarat Molinoz.
Oficialul francez a subliniat rolul esențial al colectivităților locale și al presei regionale în consolidarea rezilienței democratice, în fața riscurilor amplificate de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.
„În Franța, sunt atacuri împotriva colectivităților, spitalelor - lucrul acesta se întâmplă în permanență. O colectivitate din regiunea mea, cu doar 10.000 de locuitori, a avut, pe parcursul a trei luni, între 200.000 și 300.000 de atacuri informatice. Au fost furate date, dar problema nu se limitează la aceasta, au fost destabilizate funcționarea colectivității, activitatea spitalului, a anumitor servicii legate de educație, de grădinițe, de școli. E vorba despre servicii pe care le punem la dispoziția populației, iar dacă avem probleme aici, avem probleme cu întreaga colectivitate”, a explicat deputatul francez.
„Inteligența artificială este utilizată pentru a dezinforma”
Manipularea are un impact negativ asupra proceselor democratice, s-a arătat convins vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Konstantinos Koukas. Potrivit acestuia, problema nu se limitează doar la perioada electorală, ci afectează încrederea cetățenilor în instituțiile publice și participarea civică, fiind necesară o consolidare a rezilienței la nivel local.
„Acest subiect se află în nucleul rezilienței democratice. Este important să ajutăm cetățenii să-și formeze opinii de sine stătător și să contracareze acțiunile străine de manipulare a informațiilor și de ingerință. Fenomenele acestea reprezintă o provocare serioasă: manipulează mediul politic, subminează încrederea în instituțiile publice și afectează reziliența”, a menționat oficialul.
Koukas a evidențiat, de asemenea, riscurile majore semnalate în context electoral, cum ar fi atacurile cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice și dezinformarea amplificată prin intermediul inteligenței artificiale.
„Recomandările Consiliului Europei subliniază riscurile generate de atacurile cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice și dezinformare. De asemenea, inteligența artificială este utilizată pe larg pentru a manipula și dezinforma. Dorim ca cetățenii să ia decizii la nivel local în mod independent, fără a fi manipulați, și să-și exprime liber opiniile, deoarece aceasta reprezintă un fundament de bază al democrației”, a adăugat el.
Totodată, oficialul european a subliniat că presa locală și regională trebuie să acționeze ca un partener activ al autorităților în combaterea falsurilor.
„Împreună cu mass-media locală și regională putem face acest lucru. Ei sunt partenerii noștri esențiali în construirea rezilienței regionale, pentru că cunosc realitatea din teren, oferă informații veridice și creează un spațiu propice pentru dezbateri. Totodată, presă locală poate demasca și combate informațiile false”, a conchis acesta.
*„Răspunsul trebuie să fie informația corectă, nu polemica politică”
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM) își concentrează activitatea pe identificarea din timp a vulnerabilităților care pot fi exploatate informațional, în special în ceea ce privește reformele legate de parcursul european al țării, a afirmat, la același eveniment, Liliana Vițu-Eșanu, directoarea instituției.
„Strategia națională de securitate a Republicii Moldova identifică cinci piloni: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, consolidarea apărării și securitatea națională. Trei dintre acești piloni - integrarea europeană, reziliența economică și coeziunea social - sunt direct legați de capacitatea Republicii Moldova de a rămâne pe traseul european și de a duce la capăt reformele necesare pentru ca acest parcurs să fie de succes. Centrul își focusează activitatea pe identificarea din timp a vulnerabilităților care pot fi exploatate informațional, ne referim aici la reforme, decizii, politici de stat, dar, cel mai important, pe sprijinirea instituțiilor responsabile să reducă aceste vulnerabilități”, a explicat Vițu-Eșanu.
Luând drept exemplu reforma administrației publice locale, directoarea STRATCOM a arătat cum pot fi anticipate temerile care riscă să fie exploatate de actori rău-intenționați. Potrivit Lilianei Vițu-Eșanu, o inițiativă insuficient explicată de instituții riscă să fie „interpretată” în locul statului de grupuri cu interese ascunse, motiv pentru care o comunicare transparentă și constantă la nivel local rămâne o necesitate critică.
„Când apar informații factologice false, răspunsul trebuie să fie informația corectă, nu polemica politică. O reformă insuficient explicată lasă loc altora să o explice în locul statului, iar explicația lor poate avea un cu totul alt scop decât informarea cetățeanului. Iată de ce STRATCOM pune accent pe comunicarea la nivel local, pentru că de acolo putem identifica cel mai devreme distanța dintre ceea ce cred instituțiile statului că au explicat și ceea ce înțeleg oamenii efectiv. Aceasta înseamnă că primarii, funcționarii locali, comunicarea directă cu oamenii și, prin intermediul puținei prese regionale pe care o avem și care trebuie susținută prin toate mijloacele, trebuie să fie parte a unui mecanism de prevenire a manipulării informației, nu doar niște canale prin care se transmit mesaje de la Chișinău”, a subliniat Vițu.
Directoarea STRATCOM a atras atenția și asupra riscului ca reformele necesare parcursului european al țării să fie decredibilizate treptat, prin exploatarea costurilor imediate ale acestora, în contrast cu beneficiile integrării europene, vizibile abia în timp.
„Traseul european al Republicii Moldova poate fi atacat prin decredibilizarea, una câte una, a reformelor de care avem nevoie pentru a ajunge acolo, precum și a instituțiilor statului, și a liderilor asociați acestor transformări. Beneficiile integrării europene se acumulează și devin vizibile în timp, în timp ce costurile unei reforme pot fi resimțite imediat. Tocmai această inechitate creează spațiu pentru manipulare. Miza, în cazul Republicii Moldova, este foarte concretă: să protejăm capacitatea statului de a face reformele necesare și capacitatea cetățenilor de a decide, de sine stătător, asupra viitorului țării, pe baza informației, nu a manipulării”, a conchis Liliana Vițu-Eșanu.
Reziliența trebuie să fie construită la nivel local
Acțiunile străine de manipulare a informației și ingerințele străine nu mai reprezintă o discuție teoretică pentru Republica Moldova, dat fiind că au fost documentate oficial în rapoartele privind ultimul scrutin electoral, a remarcat, la reuniune, deputatul Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
„Dacă analizăm rapoartele OSCE și ale altor instituții privind scrutinul electoral de anul trecut, veți vedea că acțiunile de manipulare, cumpărare a voturilor, atacurile cibernetice, dezinformarea și corupția electorală erau probleme evidențiate și documentate. Vreau să vă dau un exemplu: conform Serviciului European de Acțiune Externă, în septembrie 2025, TikTok avea cel puțin 31.000 de conturi care generau informație pe bază de inteligență artificială, care a afectat scrutinul electoral”, a declarat Spatari.
Deputatul a insistat asupra faptului că răspunsul la aceste provocări nu se poate limita la combaterea informațiilor false, ci necesită cooperare instituțională la toate nivelurile. Spătari a subliniat că o lecție învățată de Republica Moldova este că reziliența trebuie construită la nivel local, unde presa regională se confruntă cu resurse extrem de limitate.
„Reziliența trebuie construită la nivel local. Rolul autorităților publice locale și al comunităților locale este esențial. Din păcate, în Republica Moldova, mass-media locală se confruntă cu foarte multe provocări - încă avem presă locală, dar resursele de care dispune aceasta sunt insuficiente. O echipă de cinci jurnaliști, într-o regiune, nu poate lupta împotriva atacurilor de dezinformare organizate de actori străini, așa cum bine cunoașteți, actori din Federația Rusă”, a subliniat deputatul.
Referindu-se la sprijinul financiar acordat presei locale, Spătari a recunoscut că fondurile alocate în prezent de statul moldovean rămân mult sub nivelul necesar. El a subliniat că obiectivul politicienilor nu este să dicteze oamenilor în ce să creadă, ci să le ofere acces la surse de informare pluraliste și de încredere.
„Anul acesta, Republica Moldova a investit 20 de milioane de lei în proiecte media - o sumă insuficientă, echivalentul unui milion de euro. Căutăm finanțare adițională, ca să sprijinim televiziunile locale, programele de radio local și mass-media locală. La fel, trebuie să încurajăm schimbul de experiență la nivel local cu experți și specialiști de la nivel european. Din păcate, dezinformarea se răspândește în câteva clipe, iar reziliența se construiește de-a lungul anilor”, a conchis deputatul.
Pe agenda celei de-a 15-a reuniuni anuale a CORLEAP, care are loc pe 14 septembrie, la Chișinău, se află combaterea manipulării și ingerințelor străine în domeniul informațional, precum și consolidarea elaborării politicilor publice bazate pe dovezi la nivel local și regional.
În cadrul evenimentului va fi lansat și proiectul-pilot al Academiei Parteneriatului Estic pentru administrația publică locală și regională.
CITIȚI ȘI:
