Numărul femeilor care cer ajutor în cazuri de violență a crescut de cinci ori în doi ani. Ministra Plugaru: Rețeaua centrelor de plasament va fi extinsă
Numărul femeilor care solicită ajutor din partea serviciilor de asistență socială în cazuri de violență a crescut de la aproximativ 2.000 în 2023 la 10.000 în 2025. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că această creștere arată atât amploarea fenomenului, cât și faptul că tot mai multe femei ajung să ceară sprijin.
În același timp, autoritățile extind rețeaua de centre de plasament pentru victime, inclusiv în cadrul planului de creștere a capacității de protecție și al foii de parcurs pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană.
„În asistența socială, iată ce am observat noi în ultimii doi ani - numărul de cazuri pe care femeile le raportează a crescut foarte mult. Dacă în 2023, dar vorbesc strict de asistența socială, pentru că noi aveam femei care raportează direct la poliție, care raportează la medic, deci în asistența socială pe subiectul violenței, dacă în 2023 erau în jur de 2.000 de femei pe an, în 2025 aveam deja 10.000 de femei care au solicitat suport și la care noi am oferit suport diferit sau le-am plasat într-un centru de plasament”, a declarat ministra, în ediția din 14 septembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova
Două centre noi și alte adăposturi planificate
Pentru femeile care sunt nevoite să plece din locuință pentru a se proteja de agresor, autoritățile au extins deja rețeaua de centre de plasament. Potrivit ministrei, au fost deschise două adăposturi noi, iar autoritățile intenționează să creeze și altele.
„Apropo, noi am extins rețeaua de centre de plasament, avem acum două adăposturi noi și vrem să mai creăm. Din păcate, nu e ceva cu care ne mândrim, cu adăposturi, nu ar trebui să existe, dar atunci când o femeie are nevoie să plece din casă, ea trebuie să aibă acest lucru și de aceea ne extindem”, a spus Natalia Plugaru.
Extinderea serviciilor de protecție este inclusă și în planurile R. Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Este și ca partea Planului de creștere și în foaia noastră de parcurs de aderare la Uniunea Europeană - să oferim adăposturi femeilor care suferă de violență”, a precizat ministra.
Asistenții sociali, expuși la agresiuni
Natalia Plugaru a vorbit și despre riscurile la care sunt expuși asistenții sociali atunci când merg la domiciliul unor familii în care există suspiciuni de violență. Ministerul lucrează cu aceștia pentru ca semnele violenței să fie identificate mai devreme, iar victimele să fie încurajate să ceară ajutor.
„Noi foarte mult lucrăm cu asistenții sociali, ca ei atunci când fac vizite la domiciliu să recunoască dacă sunt fenomene de violență, să încurajeze femeile să raporteze, dar vreau să vă spun că, pe de altă parte, căutăm soluții ca să protejăm asistenții noștri sociali, pentru că de multe ori ei sunt supuși, de fapt, agresiunii din partea agresorului atunci când intră în casă”, a explicat Plugaru.
Potrivit ministrei, în cazurile în care există un risc pentru asistentul social, vizitele la domiciliu trebuie făcute împreună cu poliția.
Mii de victime protejate prin ordonanțe
În perioada 2021–2026, în R. Moldova au fost emise 7.072 de ordonanțe de protecție, prin care au fost protejați 7.418 adulți și 533 de minori. Numărul cererilor a crescut de la 1.224 în 2021 la 1.350 în 2025, iar rata de admitere a acestora a ajuns la 87%, față de 67% în 2021.
În aceeași perioadă, au fost înregistrate 1.337 de cauze penale pentru încălcarea ordonanțelor de protecție. În 984 dintre acestea au fost deja pronunțate sentințe.
În sectorul public funcționează 11 adăposturi pentru victimele violenței domestice, cu o capacitate totală de 230 de locuri. Din 2023, funcționează și Centrul de Justiție Familială, care, în ultimele opt luni, a asistat 555 de victime. Alte 814 persoane au fost direcționate către centre de plasament.
Măsuri după crima de la Măgdăcești
Pe 31 august, o femeie de 42 de ani din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, ar fi fost ucisă de soțul ei, care ulterior s-ar fi sinucis, folosind aceeași armă, deținută ilegal și confecționată artizanal. Corpurile celor doi au fost găsite de fiica lor, în vârstă de 15 ani.
Femeia solicitase protecție încă din 13 iulie, obținând o primă ordonanță pe 16 iulie, pe care agresorul a încălcat-o pe 3 august. La 25 august, a fost emisă o a doua ordonanță, iar în aceeași zi agresorului i-a fost aplicat un echipament de monitorizare electronică.
Semnalul GPS al dispozitivului a dispărut însă chiar din ziua instalării, iar bărbatul a părăsit țara între 25 și 30 august, fapt confirmat ulterior de Poliția de Frontieră. Pe 31 august, dimineața, acesta nu a mai putut fi contactat, iar la ora 09:17 a fost anunțată, la 112, crima. Bărbatul nu avea dispozitivul de monitorizare în momentul tragediei.
Pe fondul acestui eșec, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a depus demisia pe 2 septembrie. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a recunoscut public eșecul sistemului de monitorizare, precizând că, în prezent, 354 de persoane sunt monitorizate electronic în Republica Moldova, dintre care 190 sunt agresori familiali.
La 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat cinci măsuri pentru protecția victimelor violenței domestice și monitorizarea agresorilor.
Printre acestea se numără introducerea consemnului la frontieră, accesul Inspectoratului General al Poliției la platforma de monitorizare, înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea ordonanțelor de protecție și completarea stocului de dispozitive de monitorizare prin dublarea bugetului destinat achiziționării acestora.
La 9 septembrie, Guvernul a anunțat achiziționarea a 60 de dispozitive, care vor fi puse în funcțiune din 10 septembrie.
La 9 septembrie, Guvernul a anunțat achiziționarea a 60 de dispozitive de monitorizare, care urmau să fie puse în funcțiune din 10 septembrie.
CITIȚI ȘI:
