Divergențe între Bruxelles și Chișinău privind completarea funcțiilor vacante din sistemul justiției: „Nu putem face lucrurile doar de dragul numirii”
Înaintea noului raport de evaluare al Comisiei Europene privind progresele R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), așteptat la sfârșitul lunii octombrie 2026, între Bruxelles și Chișinău se conturează diferențe de opinie privind ritmului reformelor în justiție. În timp ce partenerii europeni cer accelerarea ocupării celor peste 160 de funcții vacante din sistem, autoritățile naționale pledează pentru o abordare „organică” a procesului.
Dezbaterile privind condiționalitățile pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova în această toamnă, astfel încât forul european să dea undă verde deschiderii următoarelor etape de negociere, au avut loc în cadrul Forumului „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, desfășurat pe 16 septembrie la Chișinău. La eveniment au participat președinta țării, ambasadori europeni, deputați și reprezentanți ai societății civile.
Cea mai importantă etapă o reprezintă clusterul „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie 2026, a subliniat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko. În curând, Republica Moldova va afla concluziile Comisiei Europene privind progresele înregistrate și acțiunile prioritare pentru perioada următoare.
„Cu certitudine, acest cluster este cel mai important. Întotdeauna este primul care se deschide și ultimul care se închide și se cunoaște foarte bine cât de necesare sunt capitolele 23 și 24, unde sunt specificate toate reformele esențiale. Noi acum ne aflăm într-un moment important, fiindcă, la finele lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, va fi publicat raportul anual cu privire la extindere și acolo veți putea vedea care este opinia Comisiei Europene cu privire la progresele înregistrate în ultimul an”, a menționat Iwona Piórko.
Făcând referire la restanțele acumulate de Republica Moldova, ambasadoarea a precizat că este necesară finalizarea procesului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor care implică suplinirea funcțiilor vacante, consolidarea resurselor umane în justiție și procuratură, precum și crearea instrumentelor necesare pentru atribuirea aleatorie a cauzelor în cazul acuzatorilor de stat.
„Evident, nu totul a fost realizat 100%, este o muncă în desfășurare, însă ce contează este să fie realizate progrese semnificative în domeniile asupra cărora a fost atrasă atenția anul trecut”, a punctat ambasadoarea UE.
În replică, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat că Chișinăul își asumă angajamentele față de UE, dar consideră că numirea grăbită în funcții a noilor judecători și procurori doar pentru a bifa o cerință ar fi o decizie greșită.
„Eu nu cred că acest lucru poate fi făcut până la sfârșitul lunii octombrie. Unii oameni nu au trecut evaluarea externă, alții nu au vrut să o treacă și au plecat. Deficitul este mare, dar care este soluția? Noi nu avem niște judecători foarte buni, oameni integri care stau undeva acolo și noi nu vrem să-i invităm. Și nu cred că este o idee bună pur și simplu să fie numiți niște oameni acolo ca să completăm aceste poziții. Până la urmă, de ce mai facem această reformă complicată?”, a întrebat Maia Sandu.
Potrivit șefei statului, pentru ca această reformă complexă să ofere rezultatele dorite, este nevoie de oameni integri și profesioniști, motiv pentru care evaluarea externă trebuie realizată minuțios.
„Iată aici avem o discuție lungă și încă nu am ajuns la un numitor comun cu cei de la Bruxelles. Noi insistăm că trebuie să ne luăm timp și lucrurile trebuie să se întâmple organic”, a adăugat Maia Sandu.
Șefa statului a explicat că întârzierea desemnării noilor judecători și procurori are loc pe fondul duratei extinse a procesului de evaluare externă a acestora.
Președinta a menționat că vettingul durează mai mult decât se planificase inițial, subliniind că mecanismul „nu este perfect, dar altă soluție mai bună nu există” pentru evaluarea integrității din sistemul de justiție.
Totodată, Maia Sandu a atras atenția că schimbările din domeniu sunt realizate în strictă coordonare cu Uniunea Europeană, mai ales după depunerea cererii de aderare în martie 2022.
„Uniunea Europeană supraveghează cu mare atenție absolut toate deciziile, politicile și acțiunile pe care le întreprindem în acest domeniu. Construirea statului de drept este cel mai mare și complicat angajament în programul de aderare și cred că este domeniul în care avem cel mai mult de lucru”, a punctat președinta.
Discuția a fost completată de intervenția ambasadoarei Franței în Republica Moldova, Dominique Waag. Aceasta a subliniat că, pe măsură ce țara se va apropia de momentul aderării, atenția asupra sa va crește semnificativ, iar societatea civilă și presa europeană vor analiza în detaliu evoluțiile de la Chișinău.
„Mass-media din statele membre ale UE, inclusiv din Franța, va deveni din ce în ce mai interesată de R. Moldova. Și, credeți-mă, avem o mass-media foarte puternică, avem jurnaliști de investigație foarte puternici. Ei vor veni în R. Moldova, vor discuta cu oameni de aici, cu jurnaliști. Vor face analize, investigații și vor raporta, fiindcă acesta este un element esențial al democrației”, a declarat Waag.
Ambasadoarea a reiterat sprijinul partenerilor occidentali în acest proces complex, exprimându-și convingerea că Republica Moldova va reuși să obțină rezultate concrete și să convingă cetățenii europeni că este pregătită pentru aderare.
În prezent, în sistemul justiției sunt 167 de funcții vacante, iar volumul de muncă este unul mare: în medie, un judecător are de examinat concomitent aproximativ 1.300 de dosare.
Vicepreședintele Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri și imunități, Vasile Grădinariu, a declarat că au fost adoptate modificări legislative pentru a face funcția mai atractivă și pentru a atrage noi specialiști. Iar digitalizarea este văzută drept o altă soluție pentru reducerea volumului de muncă.
Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a menționat că anumite operațiuni tehnice ar putea fi realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Amintim că, în deschiderea Forumului de astăzi, ambasadorii statelor membre ale UE la Chișinău au susținut unanim că aderarea la Uniunea Europeană este condiționată în primul rând de rezultatele reformei din justiție.
Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar decizia privind deschiderea negocierilor de aderare a fost adoptată formal în iunie 2024.
Pentru Republica Moldova, negocierile au intrat în etapa efectivă pe 15 iunie 2026, când a fost deschis Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, considerat unul dintre cele mai importante în procesul de aderare.
Ulterior, pe 14 iulie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis al doilea cluster de negocieri, Clusterul 6 - „Relații externe”. Acesta cuprinde Capitolul 30 – „Relații externe și politica comercială comună” și Capitolul 31 – „Politica externă, de securitate și apărare”.
CITIȚI ȘI:
