Ministrul Mediului: Doar 9% dintre satele din R. Moldova au canalizare și sisteme de epurare conforme
Republica Moldova dispune de doar circa 9% de sisteme conforme de canalizare și epurare în mediul rural. Această lipsă acută de infrastructură adecvată afectează calitatea vieții și pune presiune pe resursele de apă din întreaga țară. Aducerea rețelelor la standardele europene necesită investiții de miliarde de lei și o reformă de durată în gestionarea apelor uzate.
Potrivit autorităților, restul sistemelor existente funcționează doar parțial și necesită o monitorizare atentă. În procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, pe capitolul de mediu, prioritate vor avea localitățile mari, urmate treptat de conectarea satelor mai mici.
„Planul nostru este să asigurăm în primul rând localitățile mari, după care să mergem și pe localitățile mici. Negociem cu Uniunea Europeană astfel încât să stabilim timpul necesar și să identificăm resursele pentru a construi aceste stații de epurare, pentru că sunt una dintre cele mai scumpe infrastructuri care pot fi construite”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în cadrul emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1, în ediția din 16 septembrie.
Chiar și după aderare, reforma în domeniul apelor uzate va continua, deoarece nu există un termen fix pentru finalizarea completă a lucrărilor la nivel național pentru îndeplinirea condițiilor stipulate în Clusterul 4.
„Nu există un termen când am putea ajunge la final, pentru că inclusiv în țările care au aderat la Uniunea Europeană se construiesc în continuare stații și există localități care nici astăzi nu sunt conectate. Trebuie să facem tot posibilul să avem un plan pe întreaga țară și să începem să finanțăm construcția stațiilor de epurare pentru toate localitățile”, a punctat ministrul Mediului.
O soluție strategică este regionalizarea serviciilor de canalizare și epurare, abordare susținută și de reforma administrației publice locale pentru optimizarea costurilor și asigurarea durabilității.
„Nu putem avea stații de epurare pentru fiecare localitate. Este ineficient și de multe ori n-ar fi durabil. Trebuie să facem regionalizarea. Acum se face și reforma administrației publice locale, când primăriile vor avea mai multă capacitate de implementare a acestor proiecte mari. Când serviciul este regional, calitatea este mai bună, iar prețul pentru consumator este mai avantajos”, a subliniat oficialul.
Privind finanțarea acestor proiecte strategice care necesită investiții masive, Republica Moldova mizează pe sprijinul financiar oferit de partenerii europeni, fiind nevoie de sute de milioane de euro.
„În mare parte contăm pe ajutorul extern, pentru că Uniunea Europeană este conștientă că țările au nevoie de sprijin pentru a construi această infrastructură. De exemplu, infrastructura de deșeuri ar costa aproximativ 500 de milioane de euro, iar cea pentru ape uzate va costa cu siguranță mai mult. Având în vedere că suntem o țară nu prea mare, pentru Uniunea Europeană nu ar fi o problemă să ne susțină proiectele, ceea ce ne va permite să le implementăm în termene relativ scurte”, a concluzionat Gheorghe Hajder.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2025 acces la sistemele publice de canalizare au avut 55 de municipii și orașe și 109 localități rurale, ceea ce reprezintă 10.7% din localitățile țării. Comparativ cu anul 2024, numărul localităților cu acces la sistemele publice de canalizare s-a majorat cu 5.8%.
CITIȚI ȘI:
