Stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, din 26 septembrie: Spitalele, școlile și grădinițele, prioritare în cazul unor eventuale deconectări
Republica Moldova instituie starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, începând de sâmbătă, 26 septembrie. Măsura are rolul de a preveni eventuale crize, autoritățile pregătindu-se pentru riscuri precum deconectări de energie, deficit de carburanți sau reducerea rezervelor de apă. În cazul unor restricții, spitalele, școlile, grădinițele și infrastructura esențială vor fi prioritizate.
„Starea de urgență nu înseamnă că de mâine rămânem fără apă, fără energie, fără carburanți. Din contra - este mai mult un instrument pe care îl folosește statul și care permite intervenția imediată atunci când lucrurile se degradează. În prezent, avem o acumulare de riscuri reale, pe plan internațional și regional, la care se adaugă intrarea în sezonul rece. În starea de urgență, ne propunem să fim și mai mobilizați, să putem interveni imediat cu instrumente care să ne permită să nu admitem penurie, să nu admitem deconectări”, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național pentru Management al Crizelor (CNMC), la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 25 septembrie.
Potrivit oficialului, măsura este una preventivă, iar autoritățile vor să aibă la dispoziție mecanisme suplimentare pentru a gestiona eventualele crize.
Dacă situația se va agrava, statul va putea inclusiv să limiteze, pentru anumite perioade, consumul de energie sau de apă potabilă.
Ce măsuri vor putea lua autoritățile pe perioada stării de urgență
Trecerea de la starea de alertă la cea de urgență va permite autorităților o intervenție mai rapidă și de o amploare mai mare, a explicat Sergiu Diaconu, la postul public de televiziune.
Printre măsurile posibile se numără accelerarea achizițiilor, restricționarea importurilor sau a reexporturilor pentru anumite produse, limitarea programului de lucru al unor agenți economici și, în ultimă instanță, măsuri de reglementare bugetară.
În prezent nu este planificată nicio restricție, a ținut să precizeze Serghei Diaconu.
„Nu aș vrea să spun că nu vom avea situații în care va trebui să limităm, pe anumite perioade sau pe anumite segmente, consumul de energie sau de apă potabilă. În prezent, aceste restricții nu sunt... nu ne propunem să le introducem și tocmai aceasta vrem să facem: să facem totul pentru a nu ajunge la aceste restricții. Dacă vor fi necesare, ele vor fi țintite, aplicate cu atenție și cu avertizarea din timp a oamenilor și a industriei, astfel încât impactul să fie unul minim”, a menționat Serghei Diaconu.
Acesta a amintit că, în luna martie, când exista riscul unor deconectări masive, autoritățile au recurs la achiziții urgente și la intervenții care au permis evitarea întreruperilor de curent.
Starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen
Durata măsurii va depinde de evoluțiile internaționale și regionale. Potrivit lui Sergiu Diaconu, o eventuală ameliorare a situației din Marea Neagră, reluarea exporturilor de motorină din Arabia Saudită și refacerea rezervelor de apă din regiune ar putea permite revenirea la starea de alertă sau chiar la normalitate.
„Dacă în Marea Neagră nu se mai întâmplă atacuri reciproce și nu mai sunt acele drone care periclitează permanent traficul, dacă din Arabia Saudită se reușește să se exporte motorină la nivelul de până acum, pentru că cea mai mare problemă nu este țițeiul sau lipsa țițeiului, ci produsele petroliere prelucrate, în mare parte motorina, și dacă reușim să avem precipitații în Europa, iar pe Dunăre și pe Nistru se reface nivelul bazinelor acvatice, atunci putem vorbi despre o relaxare”, a explicat oficialul.
Diaconu a precizat că, în cazul în care o parte dintre riscurile actuale vor dispărea, autoritățile vor putea reveni la starea de alertă sau chiar la normalitate.
Spitalele, școlile și infrastructura critică vor fi prioritizate
În cazul în care vor fi necesare restricții, autoritățile vor începe cu măsurile aplicate deja în perioada stării de alertă, urmând ca ulterior să recurgă, dacă va fi nevoie, la intervenții mai drastice.
„Noi urmărim mai mulți factori. Nu ne uităm doar la câtă energie a intrat și cât putem să consumăm. Ne uităm, în paralel, și la situația reală de zi cu zi, la consumul real, la necesități, la ce sectoare și segmente ale industriei sunt în acest moment cele mai importante pentru populație. Dacă vom ajunge la limitări, acestea vor fi țintite și, în primul rând, vor fi prioritizate infrastructura critică – adică spitalele, grădinițele, școlile și acea infrastructură care permite furnizarea produselor de primă necesitate pentru pătura social-vulnerabilă și pentru întreaga populație”, a declarat Serghei Diaconu.
Potrivit acestuia, autoritățile au un plan de contingență care stabilește când trebuie intervenit, ce sectoare au prioritate și cine răspunde de asigurarea resurselor.
Planificarea vizează o perioadă cât mai lungă, astfel încât eventualele limitări să nu afecteze funcționarea statului și a societății.
Cel mai mare risc pentru sectorul energetic: lipsa importurilor de electricitate
Aproximativ 59% din energia electrică necesară Republicii Moldova pentru sezonul rece urmează să fie importată. În același timp, producția de energie regenerabilă scade odată cu încheierea verii, iar atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina și problemele de producție din regiune sporesc presiunile asupra pieței.
Serghei Diaconu a menționat că, în contextul actual, Republica Moldova trebuie să procure zilnic între 80 și 100 de megawați de pe piață pentru a acoperi necesarul.
„Într-adevăr, intrăm într-o perioadă în care energia regenerabilă produsă în Moldova în decursul verii nu se mai obține în aceeași cantitate. Este și o problemă crescândă legată de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În fiecare zi depindem de importuri, de la 80 la 100 de MW, pe care trebuie să îi procurăm de pe piața existentă. Asta înseamnă că se lucrează 24 de ore din 24 pentru acoperirea fiecărei ore. Se monitorizează constant, se intervine constant, iar starea de urgență ne permite să facem achiziții la oră, inclusiv de pe alte piețe care nu erau anticipate”, a spus directorul Centrului Național pentru Management al Crizelor, la Moldova 1.
Peste 90% din gazele necesare pentru iarnă sunt asigurate
În ceea ce privește gazele naturale, autoritățile susțin că au asigurat deja peste 90% din necesarul pentru sezonul rece. Restul de aproximativ 10% urmează să fie procurat, însă nu există, potrivit lui Diaconu, un risc major ca aceste volume să nu fie găsite.
Oficialul a explicat că achizițiile pentru cantitatea rămasă nu sunt grăbite, întrucât prețurile de pe piețele internaționale sunt ridicate.
„Nu există un risc major să nu găsim acest procent de 10%. Noi suntem absolut convinși că o să îl găsim. Având 90% asigurate, nu este nicio grabă să le procurăm acum, când prețul a explodat și este la un nivel maxim pe piața gazelor. Este posibil să procurăm această diferență, dar este prea scump și mai avem suficient timp ca să o acoperim”, a afirmat Serghei Diaconu.
Potrivit acestuia, problema principală este prețul gazelor, nu disponibilitatea volumelor deja contractate.
Achiziționarea în avans a întregului necesar ar presupune riscuri financiare, întrucât prețurile pot crește sau scădea, iar stocarea implică și costuri suplimentare.
„Nu poți să cumperi 90% din gaz, să-l stochezi undeva și să stai bine-mersi să aștepți, pentru că nu știi ce va fi. E o loterie: prețul poate să crească sau să scadă. Dacă a scăzut, ești într-o pierdere masivă. Dacă a crescut, teoretic ai câștigat, dar, în același timp, ai de plătit costul pentru menținerea acestui gaz. Nici nu prea există posibilitatea să iei gaz în avans. Poți să-l rezervi, dar nu poți să-l iei, iar plata se face lunar, în funcție de prețul mediu din luna precedentă”, a explicat directorul Centrului Național pentru Management al Crizelor.
Diaconu a adăugat că autoritățile caută soluții pentru a atenua impactul eventualelor diferențe de preț asupra consumatorilor.
Importuri facilitate și restricții la reexport, pentru a preveni lipsa carburanților
Un alt risc ține de stocurile de benzină și motorină. În luna august, Republica Moldova a ajuns să aibă rezerve disponibile pentru aproximativ trei zile și jumătate, iar peste 100 de stații PECO au raportat lipsuri de carburanți.
În cazul unei noi diminuări a stocurilor, autoritățile vor putea facilita importurile, limita reexporturile și încheia rapid contracte pentru aprovizionarea din surse alternative.
„Mecanismele pe care statul trebuie să le folosească atunci când începe diminuarea stocurilor ne permit să creăm coridoare speciale, să derogăm de la anumite proceduri, nu de la lege, pentru a facilita importul și, pe de altă parte, să impunem restricții stricte la reexport, pentru că și acesta este o problemă. Putem să asigurăm și contracte rapide, dacă este nevoie, pentru volume din surse alternative. Monitorizăm nu doar stocul existent, ci și ceea ce se întâmplă în timp real pe piață”, a declarat Serghei Diaconu.
Oficialul a îndemnat populația să evite achizițiile de panică, inclusiv stocarea carburanților în canistre, întrucât acestea pot accentua temporar deficitul și pot genera cheltuieli inutile.
Guvernul ar putea interveni asupra taxelor și a modului de calculare a prețurilor la pompă
Pentru a menține carburanții disponibili și la prețuri accesibile, autoritățile analizează inclusiv posibilitatea plafonării prețurilor sau a modificării taxelor, ca măsuri de ultimă instanță, în cazul în care scumpirile devin excesive pentru populație și mediul de afaceri.
Totodată, starea de urgență ar putea permite modificarea perioadei luate în calcul la stabilirea prețurilor benzinei și ale motorinei.
„În mod normal, prețul benzinei și al motorinei este calculat în baza ultimelor 14 zile de pe piață și se ia această medie pentru prețul la pompă. Ce putem face noi acum este să reducem această perioadă la șapte, cinci sau patru zile, dacă va fi cazul. Nu este o decizie a Guvernului privind prețul în sine, dar putem influența acest mecanism prin starea de urgență, impunând anumite reguli pentru petroliști. Atunci când de la o situație dificilă, o situație de criză, se ajunge la limita bunului-simț sau a lipsei bunului-simț, Guvernul va avea suficiente instrumente pentru a interveni”, a explicat Serghei Diaconu.
Directorul CNMC a precizat că o eventuală scădere a prețurilor la pompă nu se va produce imediat după ieftinirea carburanților pe piețele internaționale, deoarece trebuie luate în calcul stocurile deja achiziționate la prețuri mai mari și timpul necesar importului.
Debitul Nistrului, mult sub nivelul obișnuit: 22 de metri cubi pe secundă, față de 100–120
Pe lângă riscurile din sectorul energetic, Republica Moldova se confruntă cu o criză a resurselor de apă. Serghei Diaconu a avertizat că problema afectează întreaga regiune și că precipitațiile dintr-o singură săptămână nu vor fi suficiente pentru a restabili rezervele.
„Toată Europa se confruntă cu o penurie severă de apă. Este o situație care nu s-a mai întâmplat de mulți ani. Faptul că la noi a plouat săptămâna aceasta sau că va ploua în continuare timp de șapte zile nu va schimba situația. Trebuie să fim conștienți că, atât timp cât mai multe săptămâni la rând nu va ploua suficient în regiunea carpatică, lucrurile nu se vor schimba. În prezent, în lacul de la Novodnistrovsk, de la care Nistrul își ia volumul de apă necesar, sunt în jur de 22 de metri cubi pe secundă, în timp ce, într-o perioadă normală, ar trebui să fie 100–120 de metri cubi pe secundă”, a explicat Serghei Diaconu.
Oficialul a precizat că, deși debitul evacuat din lac a fost redus, acesta continuă să fie mai mare decât volumul de apă care intră în acumulare. În timp, însă, rezervele pot ajunge la un nivel critic.
„Problema cea mai mare a unui lac de acumulare, chiar și atât de mare cum este cel de la Novodnistrovsk, este că există o limită până la care poate continua să ne dea apă. Ne-au dat 80 de metri cubi pe secundă atunci când intrau 23, ne dau acum 60, deși continuă să intre 20–23, iar în unele situații au intrat chiar 18 metri cubi pe secundă. Această continuitate poate exista doar până la un punct de rezistență. Iar acel punct zero înseamnă că, chiar dacă vor vrea să ne dea mai mult, va putea ieși doar atât cât intră în lacul de acumulare”, a avertizat Diaconu.
Într-un asemenea scenariu, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o reducere drastică a cantității de apă disponibile.
Pentru a preveni o criză majoră, autoritățile pregătesc rezervele statului, procură pompe și analizează posibilitatea de a asigura captarea apei chiar și atunci când nivelul râului va scădea semnificativ.
Situația diferă de la o localitate la alta. La Bălți, stația de captare este mai modernă și poate funcționa în condițiile variațiilor nivelului apei. La Chișinău, însă, infrastructura existentă permite captarea dintr-un singur punct, ceea ce o face vulnerabilă în cazul scăderii nivelului Nistrului.
Sursele alternative de apă, precum fântânile și sondele, pot contribui la asigurarea necesarului, însă nu sunt suficiente pentru a acoperi consumul întregii populații, în special în municipiul Chișinău.
În plus, multe dintre acestea nu sunt conectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă.
Investiții în surse alternative și modernizarea stațiilor de captare până în 2030
Pe termen lung, autoritățile își propun să reducă dependența de Nistru prin diversificarea surselor de apă, conectarea acestora la sistemele existente și modernizarea stațiilor de captare.
Serghei Diaconu a menționat că, după poluarea Nistrului de la începutul anului, a fost inițiată, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și alți parteneri, elaborarea unui plan de contingență pe termen lung.
„Varianta de rezervă este să continuăm să investim în surse alternative, cât mai multe și cât mai diverse, și să le conectăm, etapizat, la sistemele actuale. În plus, este necesară modernizarea stațiilor de captare. Acestea pot folosi și surse externe; trebuie doar să pompăm apa din sursele alternative în stațiile de captare. Oricum, stațiile de captare rămân cea mai practică soluție”, a declarat directorul Centrului Național pentru Management al Crizelor.
Planul elaborat cu sprijinul partenerilor de dezvoltare urmează să stabilească prioritățile de investiții și intervenție pentru următorii ani, astfel încât până în 2030 să fie asigurată o acoperire cât mai mare a necesarului de apă potabilă și tehnică.
Populația, îndemnată să urmărească doar informațiile oficiale
În contextul riscurilor și al eventualelor restricții, Serghei Diaconu a îndemnat cetățenii să se informeze din surse oficiale și să evite răspândirea informațiilor neverificate.
Potrivit acestuia, comunicarea va fi intensificată, iar instituțiile responsabile de fiecare domeniu vor transmite informații despre evoluția situației și măsurile adoptate.
„Cea mai bună sursă este o sursă credibilă, o sursă guvernamentală. Vom îndemna populația să se informeze din sursele Guvernului și ale autorităților publice, pentru că acolo lucrează în tandem toate instituțiile statului. În funcție de situație, va fi desemnată instituția care va transmite mesajele: în sectorul energetic – Ministerul Energiei; în sectorul hidrologic – Ministerul Mediului; iar în sectorul sănătății – Ministerul Sănătății. Noi suntem cei care acumulăm toată informația și putem oferi primele date, dar informația cea mai corectă și credibilă va veni de la instituțiile guvernamentale responsabile de gestionarea situației”, a conchis Serghei Diaconu.
Amintim că Parlamentul a votat, la propunerea Guvernului, instituirea stării de urgență, la nivel național, în sectoarele energetic și hidrologic, începând cu 26 septembrie, pe un termen de 60 de zile.
Măsura, susținută de 54 de deputați, va permite Executivului să intervină rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți și apă.
CITIȚI ȘI:
