Elevii să nu mai spună „de ce trebuie să învăț Fizica, dacă nu-mi va trebui în viață”: Opinii ale profesorilor vizavi de noul curriculum propus de MEC
Gândire critică în loc de memorare mecanică! Noul curriculum școlar, care va fi aplicat din 1 septembrie 2027 în instituțiile de învățământ din R. Moldova, va transforma cunoștințele teoretice în abilități practice, pregătindu-i pe elevi pentru provocările lumii moderne, dau asigurări autoritățile. Profesorii care au reușit să studieze noile programe școlare supuse consultărilor publice salută modificările propuse, însă afirmă că există și dezavantaje.
Deși apreciază deschiderea spre o educație modernă și orientată spre practică, cadrele didactice avertizează că succesul reformei va necesita o perioadă de acomodare și sprijin metodologic suplimentar.
CE CRED PROFESORII DESPRE NOUL CURRICULUM
Roman Țabur, profesor de Istorie, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Chișinău: „Mai mult timp pentru analiză”
Printre cele mai importante schimbări se numără cele de la disciplina Istoria românilor și universală, care se va concentra în mod deosebit pe studierea și înțelegerea evenimentelor produse în secolul al XX-lea.
„Se propune reorganizarea timpului de pregătire, astfel încât elevii să nu fie supraîncărcați. Să aibă mai mult timp pentru analiză, pentru că aceasta este, de fapt, esența disciplinei – ca elevul să-și poată forma un punct de vedere, iar pentru aceasta are nevoie de timp și de discuții. De asemenea, se va pune accent pe documente, fotografii și pe mai mult conținut istoric aplicativ”, a declarat Roman Țabur, pentru Teleradio-Moldova.
Astfel, istoria va deveni pentru elevii din gimnaziu și liceu un spațiu în care își vor forma o gândire critică și o viziune obiectivă asupra evenimentelor istorice și politice, calități esențiale pentru un cetățean.
Noul curriculum pentru disciplina Istorie va acorda un spațiu mai extins secolului al XX-lea. Se va pune accent pe teme esențiale precum foametea, deportările, represiunile sovietice, mișcarea de rezistență și războiul pentru independență, renunțându-se la unele conținuturi învechite pentru a pregăti elevii să raporteze lecțiile trecutului la prezent.
„Este important ca elevii să vadă lucrurile care pot fi aplicate în viața de zi cu zi și, studiind perioada contemporană, suntem mai aproape de ceea ce trăim astăzi. Există o logică în acest lucru”, a precizat Roman Țabur.
Prin urmare, noul curriculum le va oferi profesorilor mai multă flexibilitate în a adapta lecțiile. Roman Țabur a explicat modul în care noua abordare va îmbunătăți procesul de predare-învățare: „Trebuie să ținem cont de specificul vârstei. Sigur că, dacă este vorba despre liceu, punem mai mult accent pe analiză. Dacă este vorba despre gimnaziu, punem accent pe noțiuni generale, pentru că elevul, când termină gimnaziul, trebuie să știe la modul general ce înseamnă, de exemplu, un tratat”.
De asemenea, profesorul a subliniat că o lecție de Istorie poate fi predată diferit în funcție de nivelul elevilor. Dacă aceștia sunt mai bine pregătiți, profesorul poate organiza vizite de cercetare la Agenția Națională a Arhivelor sau la muzee.
Pe de altă parte, dacă nivelul clasei diferă, profesorul se poate axa pe noțiuni mai simple, care să nu presupună un volum foarte mare de informații, asigurându-se, totuși, că elevul pleacă cu un bagaj minim de cunoștințe.
Angela Ojog, profesoară de Limba și literatura română, Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”, Chișinău: „Formare de valori”
Disciplina Limba și literatura română va deveni mult mai flexibilă, oferindu-le profesorilor libertatea de a recomanda elevilor lecturi adaptate fiecărei clase. De asemenea, în selecția textelor se va ține cont de echilibrul de gen și de diversitatea geografică a autorilor.
„Am discutat cu profesorii în cadrul Comisiei Metodice și salutăm modificările propuse în curriculum. Printre noutățile-cheie se numără reducerea competențelor de la șase la cinci. De asemenea, se propune trecerea de la simpla acumulare de cunoștințe la formarea de valori, pentru că limba română, vă dați seama, nu poate fi predată fără a cultiva valori”, ne-a spus profesoara Angela Ojog.
Noul curriculum va pune un accent sporit pe literatură, a adăugat ea.
„Dacă până acum scriitorii canonici erau încadrați doar în curente literare și specii, acum au fost incluși mai mulți autori din Republica Moldova și din România contemporană. În plus, profesorul are libertatea de a propune orice operă pe care o consideră oportună pentru clasă”, a punctat profesoara.
Ana Popa, profesoară de Matematică, Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, Chișinău: „Suntem încă nepregătiți pentru această tranziție”
Începând cu noul an școlar, disciplina Matematica va fi reformată din temelii, fiind adaptată după modelul estonian. Manualele vor fi traduse în limba română și vor constitui un instrument important pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte deprinderi utile în viața de zi cu zi.
Ana Popa a avut ocazia să analizeze un astfel de manual, conceput pentru clasa a V-a. Deși menționează că îi este greu să se pronunțe de pe acum asupra întregului set de manuale care vor fi lansate, ea a subliniat că modelul examinat promite să îmbunătățească considerabil cunoștințele elevilor.
„Inițial, profesorii au avut mai multe neclarități, însă în momentul în care ni s-a prezentat manualul și am văzut succesiunea conținuturilor, ne-am schimbat opinia față de schimbările curriculare propuse de minister. Sunt schimbări majore, în special la clasele mai mici, și fiecare profesor își face griji pentru rezultatele finale”, a spus Ana Popa.
O altă provocare menționată de profesoară este dificultatea unei treceri rapide de la manualele vechi la cele noi.
„Sigur că există atât avantaje, cât și dezavantaje. Dezavantajul este că suntem încă nepregătiți pentru această tranziție, iar ieșirea din zona de confort este dificilă. În plus, există subiecte noi pe care nu le-am predat până acum și ne gândim cu teamă cum le vom aborda, dar trebuie să-i pregătim pe copii pentru schimbare”, a precizat profesoara.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale noului model de manual îl reprezintă modul în care sunt explicate temele, acestea fiind adaptate la cerințele vieții cotidiene.
„În manualul pe care l-am văzut, o temă este explicată pe parcursul a patru-cinci pagini, incluzând numeroase probleme reale, nu doar exerciții clasice. Exact acest lucru ne lipsea, deoarece elevii nu înțelegeau aplicabilitatea practică a noțiunilor studiate. De aici apar și rezultatele mai slabe la evaluările PISA, unde elevii întâmpină dificultăți în transpunerea modelului matematic în situații reale”, a explicat profesoara.
Potrivit Anei Popa, noul manual va contribui la dezvoltarea unor abilități practice, cum ar fi efectuarea de măsurători sau aplicarea directă a noțiunilor teoretice în practică.
Ivan Moroz, profesor de geografie, Liceul Teoretic European, Chișinău: Numărul de competențe specifice, redus de la cinci la trei
Noul curriculum pentru Geografie integrează într-un singur document continuitatea cunoștințelor elevilor din clasele a V-a – a XII-a. Acest lucru le va permite profesorilor să vadă mai clar ce au acumulat elevii în anii anteriori și ce obiective de dezvoltare trebuie urmărite în continuare.
De asemenea, se propune reducerea numărului de competențe specifice de la cinci la trei, acestea fiind formulate mai clar și dezvoltate progresiv de la o clasă la alta.
„Elevii vor putea interpreta realitățile geografice prin utilizarea limbajului și a reprezentărilor specifice, manifestând comportamente responsabile față de diversitatea mediului natural și social-economic, precum și față de principiile dezvoltării durabile. De asemenea, vor putea explica și argumenta procesele și fenomenele geografice, demonstrând responsabilitate în diverse contexte de viață”, a explicat Ivan Moroz.
Printre principalele noutăți incluse în noul curriculum se numără conținuturile aplicative, integrarea noilor educații și a temelor transversale (cross-curriculare), precum și conceptele fundamentale, procesele și relațiile.
„Temele cross-curriculare sunt integrate în unitățile de învățare pe clase. Problemele actuale ale societății nu mai sunt abordate ocazional, ci sunt corelate explicit cu ceea ce învață și face elevul. Fiecare clasă abordează o problemă de actualitate, adaptată vârstei și conținuturilor studiate”, a conchis profesorul.
Natalia Crihan, profesoară de Fizică, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Bălți: Noțiunile și legile fizice explicate pe baza situațiilor din cotidian
Disciplina Fizică se va numi deja Fizică. Astronomie.
Potrivit profesoarei, elevii vor avea mai mult timp pentru înțelegere, aplicare și argumentare a temelor studiate, în locul memorării teoretice a subiectelor.
De asemenea, un rol-cheie în cadrul lecțiilor îl vor îndeplini experimentele și investigațiile, astfel încât să fie create abilități care să ajute la soluționarea situațiilor din viața cotidiană.
„Se va pune accent pe construirea înțelegerii, pe utilizarea formulelor în diverse contexte, iar profesorul va deveni facilitatorul învățării, nu doar transmițătorul de informații. Astfel, noțiunile și legile fizice vor fi aduse la cunoștința elevilor atât pe bază de situații din cotidian, cât și prin rezolvarea situațiilor problematice. Ca rezultat, va fi o abordare centrată pe nevoile elevului, astfel încât să dispară întrebarea: 'pentru ce trebuie să învăț Fizica, dacă ea nu îmi va trebui în viață?'”, a explicat Natalia Crihan.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat vineri, 25 septembrie, că toți cei care doresc să vină cu propuneri pe marginea curriculumului pentru Limba și literatura română sunt invitați la dezbaterile publice de săptămâna viitoare. Evenimentul va avea loc luni, 28 septembrie, la ora 16:30, în Clasa Viitorului de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
„La dezbateri, la care vor fi prezenți autorii curriculumului la Limba română, veți putea discuta pe marginea textelor, a structurii, a complexității și a volumului de gramatică ce trebuie predat la o clasă sau alta, precum și pe orice alt aspect”, a declarat Dan Perciun, într-o transmisiune live pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării (MEC).
Potrivit oficialului, autoritățile au decis organizarea acestei discuții anume pentru disciplina Limba română, întrucât în spațiul public au existat numeroase dezbateri, fiind considerată necesară o abordare într-un format extins.
De asemenea, ministrul a subliniat că astfel de întâlniri s-ar putea desfășura și în cazul altor discipline, încurajându-i în același timp pe cei interesați să completeze formularele de feedback disponibile pe site-ul ministerului.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat, pe 12 august, spre consultare publică noul curriculum școlar. Documentul propune integrarea diferitor conținuturi, precum și prioritizarea dezvoltării competențelor practice la final de studii.
Consultările publice sunt deschise până la sfârșitul lunii septembrie, timp în care profesorii, elevii, părinții și alți actori implicați în procesul educațional pot accesa și completa un chestionar pe pagina oficială a MEC. Comentariile și sugestiile vor fi transmise grupurilor de autori.
MEC recomandă ca în formularea acestor propuneri să fie indicate exact secțiunea, clasa sau conținutul vizat, să fie explicată problema identificată și să se ofere, atunci când este posibil, un exemplu din practica școlară și o soluție.
CITIȚI ȘI:
