Premierul Vasile Tofan anunță „o zi importantă”. Guvernul își va prezenta viziunea de reorganizare a raioanelor la 1 octombrie
Guvernul își va prezenta viziunea în reforma raioanelor la 1 octombrie, într-o ședință la care au fost invitați primari și președinți de raion din întreaga țară. Premierul Vasile Tofan a declarat că până acum accentele în reforma administrației publice locale au fost puse pe fortificarea comunităților locale, prin consolidarea primăriilor, iar acum autoritățile sunt pregătite să avanseze spre etapa următoare.
„Lumea așteaptă inclusiv o viziune pe nivelul doi, raionale. Domnule Buzu (secretarul general al Guvernului, n.r.), mulțumesc pentru progresul pe care l-am făcut. Mâine am invitat toți primarii, președinții de raion și primarii de centre raionale ca să prezentăm pentru ei, dar și pentru societate, viziunea noastră pe nivelul doi”, a subliniat premierul la începutul ședinței Cabinetului de miniștri din 30 septembrie.
Vasile Tofan a afirmat că este „o reformă mare”, care explică multitudinea de opinii care există.
„Cum trebuie să arate raioanele, câte trebuie să fie, care trebuie să fie competențele, care trebuie să fie costurile. Mâine e o zi importantă, în care trebuie să prezentăm acest concept și cred că lumea tot e interesată să știe cum o să arate harta administrativă a Moldovei la nivelul doi”, a menționat primul ministru.
La finalul primei etape a reformei administrativ-teritoriale, autoritățile au anunțat că 561 de primării sau 63% au încheiat cu succes amalgamarea voluntară până la 31 august. În septembrie, s-a inițiat faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități. Obiectivul final setat vizează reducerea numărului total de primării de la 892, câte au existat până la reformă, la 292 după alegerile locale din 2027, niciuna cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Remarcând rezultatele etapei de amalgamare voluntară, șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, a punctat că în raionul Leova, opt primării s-au unit și au creat o comunitate de aproximativ 4.000 de locuitori. La Călărași, populația noii primării va crește de la circa 9.500 la aproape 27.000 de locuitori. Cel mai impresionant rezultat s-a înregistrat în municipiul Ungheni, unde populația va crește de la 26.500 la 42.000 de locuitori după alegerile locale din 2027.
Nu toți primarii au susținut însă reforma. Congresul Autorităților Locale din Moldova, într-un apel către conducerea țării, a acuzat că, în unele cazuri, s-a impus comasarea forțată a unor localități cu cele care deja s-au amalgamat voluntar și că rămâne neclară finanțarea de care vor beneficia dacă se angajează în acest proces.
Îngrijorări au fost exprimate și față de reorganizarea unităților administrative de nivelul al doilea. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat, la 17 septembrie, că numărul acestora va fi redus considerabil, iar noile entități vor fi mai mari și nu se vor mai numi raioane. Iar șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, anunța anterior că vor fi mai puțin de opt unități administrative care vor înlocui raioanele.
Amintim că Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, în urma căreia cele 40 de raioane au fost transformate în 10 județe, de aproximativ patru ori mai mari: Bălți, Cahul, Chișinău, Edineț, Lăpușna, Orhei, Soroca, Taraclia, Tighina și Ungheni. Municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia aveau un statut administrativ distinct.
Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001 a fost adoptată o nouă lege, sistemul a fost desființat și Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.
Astfel, alegerile locale generale din 2003, 2007, 2011, 2015, 2019 și 2023 s-au desfășurat în cadrul acelorași unități administrativ-teritoriale de nivelul doi: 32 de raioane, în care se aleg consiliile raionale, și două municipii – Chișinău și Bălți, în care se aleg consiliile municipale și primarii. În Găgăuzia se formează o circumscripție electorală pentru coordonarea alegerilor în satele și comunele din regiune.
CITIȚI ȘI:
