CALM salută transformarea raioanelor în regiuni: „Trebuie să fim atenți ca noile structuri să nu intervină politic peste primării”
Reforma administrației publice de nivelul al doilea, prezentată de Guvern pe 1 octombrie, promite să transforme prestarea serviciilor publice, însă succesul noilor regiuni va depinde esențial de resurse, competențe și o conducere eficientă, avertizează experții. Aceștia consideră noua structură administrativă o evoluție favorabilă, fiind mult mai aproape de modelul actual de dezvoltare regională față de variantele anterioare.
Republica Moldova ar urma să treacă de la 32 de raioane la trei regiuni - Nord, Centru și Sud, potrivit conceptului prezentat de premierul Vasile Tofan. În același timp, autoritățile își propun să reducă numărul primăriilor, să transfere mai multe responsabilități către administrația publică locală de nivelul întâi și să diminueze birocrația la nivel regional.
„Cu siguranță, este o surpriză plăcută pentru noi, mai ales în raport cu ceea ce s-a propus inițial, cu 10 raioane, care, în opinia noastră, reprezenta un sistem total depășit. Din acest punct de vedere, există o anumită corelare și este foarte bine că această propunere se pliază pe sistemul actual de dezvoltare regională. Modul de organizare la nivel regional, în mare parte din ceea ce se propune acum, corespunde și propunerilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), pe care le-am înaintat în conceptul nostru de reformă și pe care l-am prezentat și Guvernului. Sub acest aspect, cred că putem zice că Guvernul poate primi o bilă albă. Dar cred că va urma partea cea mai complicată: cu ce umplem această structură administrativă - competențe, finanțare, modul de alegere și așa mai departe”, a declarat Viorel Furdui, directorul executiv al CALM, la o ediție specială de la Radio Moldova.
Trei regiuni în locul celor 32 de raioane
Potrivit conceptului prezentat de Guvern, regiunea de Nord va include 11 raioane și va avea centrul administrativ la Bălți, regiunea Centru va reuni 13 raioane și va avea centrul la Chișinău, iar regiunea de Sud va include șapte raioane, cu centrul la Cahul.
Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar autonomia găgăuză nu este vizată de reorganizarea propusă. Totodată, Taraclia urmează să devină municipiu de nivelul al doilea și să păstreze competențele specifice acestui nivel.
Viorel Furdui a apreciat faptul că, în cazul Taracliei, a fost păstrată o soluție distinctă, ținând cont de specificul local.
„În general, este, repet, cum am spus de la început, o abordare destul de rațională și sperăm că tot atât de rațională va fi și în privința administrației publice locale de nivelul întâi. Să nu se exagereze cu amalgamarea normativă și să se respecte cu adevărat voința cetățenilor. Pentru că noi avem multe localități unde oamenii s-au adunat și au decis că vor să rămână independenți și autonomi, că nu vor să fie forțați. Ori, dacă se vine cu forța, consecințele pot fi de altă natură”, a declarat Furdui.
Referindu-se la faptul că autonomia găgăuză nu este inclusă în această etapă în reforma administrației de nivelul al doilea, Inna Vrînceanu, expertă în buna guvernare și coordonatoare de proiecte la Asociația ADEPT, a precizat, în cadrul aceleiași emisiuni, că „ținând cont de specificul și de situația actuală din regiune, nu putem avea deocamdată așteptări privind reformarea internă a autonomiei găgăuze”, chiar dacă „pe alocuri, există interes față de reformă”.
Serviciile trebuie să rămână aproape de cetățean
Reforma trebuie construită pornind de la principiul subsidiarității - asumarea responsabilității ca serviciile care pot fi gestionate local să rămână la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean, propune Viorel Furdui.
Potrivit lui, regiunile ar trebui să intervină doar în situațiile în care o primărie nu are capacitatea de a gestiona singură o anumită problemă.
„Trebuie să fie foarte clar cine și ce face. Dacă administrația publică locală de nivelul întâi este cea mai aproape de cetățean și poate să presteze acel serviciu, atunci acel serviciu trebuie să fie acolo. Nivelul regional trebuie să intervină doar atunci când nivelul întâi nu are capacitatea necesară. Și trebuie să fim foarte atenți ca noile regiuni să nu ajungă din nou niște structuri care coordonează, controlează sau intervin politic, administrativ și financiar peste primării”, a subliniat Furdui.
Guvernul susține că noile regiuni ar urma să se ocupe, în primul rând, de dezvoltare strategică, de coordonarea unor proiecte regionale și de investiții care depășesc posibilitățile unei singure localități.
Economii la nivelul raioanelor, investiții în primării
Potrivit premierului Vasile Tofan, bugetele celor 32 de raioane au însumat în 2025 aproximativ 9 miliarde de lei, însă circa 77% din această sumă a fost direcționată către educație.
Potrivit premierului, banii pentru servicii și instituții nu vor dispărea, ci vor fi transferați către structurile care vor prelua responsabilitățile.
Viorel Furdui susține însă că există un potențial de economisire la nivelul al doilea al administrației, dar face o distincție clară între reorganizarea raioanelor și procesul de amalgamare a primăriilor.
„Când e vorba despre structurile de nivelul doi, raionale, ținând cont că în ultimii ani le-a scăzut considerabil rolul ca structuri administrative și utilitatea pentru administrația locală de nivelul întâi, cu siguranță există potențial de a face economii importante. Aparatele și cheltuielile pentru aceste structuri s-au păstrat încă de la începutul anilor 2000, când s-a revenit la acest model. Respectiv, aici trebuie să fim de acord cu domnul premier Vasile Tofan că există potențial de reducere”, a subliniat el.
Acesta a mai subliniat că, în cazul primăriilor, obiectivul declarat al reformei este diferit: consolidarea capacității administrative, inclusiv prin atragerea de specialiști.
„Pentru nivelul întâi nu putem vorbi despre economisiri. Nu existau așteptări să facem economii la acest nivel. Dimpotrivă, componenta de consolidare și de dezvoltare a acestor primării, pentru a deveni puternice, este un obiectiv al reformei. Ele trebuie ajutate și susținute. Nu trebuie să reduci, ci să investești în sistem. Trebuie corelate politicile acestei reforme cu politicile statului în domeniul salarizării și al finanțelor publice locale. Pentru că ceea ce observăm noi este că angajații din administrația locală sunt plasați la cel mai jos nivel în privința remunerării. Atunci, cum se corelează ceea ce promitem - primării puternice în viitor, cu specialiști, cu atragerea de fonduri, cu ingineri cadastrali, arhitecți și așa mai departe - cu noul sistem de finanțare și de salarizare?”, a întrebat directorul executiv al CALM.
Mai puțin de 300 de primării după alegerile din 2027
O altă componentă importantă a reformei vizează administrația publică de nivelul întâi.
Obiectivul stabilit de autorități este ca, după alegerile locale din 2027, Republica Moldova să aibă 292 de primării, față de 892 câte existau înainte de reformă. În noua structură, nicio primărie nu ar urma să aibă mai puțin de 3.000 de locuitori.
Procesul de reorganizare a început prin amalgamarea voluntară a localităților. La finalul primei etape, autoritățile au anunțat că 561 de primării, adică 63%, au încheiat cu succes procesul până la 31 august. În septembrie a fost inițiată faza obligatorie pentru peste 250 de alte comunități.
Viorel Furdui spune că reforma nu ar trebui evaluată doar prin prisma numărului de primării care vor rămâne, ci mai ales prin capacitatea acestora de a asigura servicii publice accesibile și de a menține comunitățile rurale funcționale.
„Nu numărul contează, ci modul în care noi acoperim teritoriile respective cu acele servicii care ni se promit, cu reprezentativitate și cu tot ceea ce vrem să facem ca să păstrăm viața în satele noastre și în mediul rural, nu să accentuăm problemele despre care se spune că stau la baza acestor reforme: migrația, plecarea oamenilor, lipsa de servicii, lipsa de infrastructură, problemele din educație, grădinițe și așa mai departe”, a declarat Viorel Furdui.
Dispariția raioanelor nu va afecta cetățenii
Experții consideră că efectele reorganizării nivelului al doilea nu vor fi neapărat resimțite imediat de populație. Motivul este că raioanele au, în prezent, mai puține contacte directe cu cetățeanul decât primăriile.
Viorel Furdui spune că situația ar putea fi diferită în cazul reorganizării administrației de nivelul întâi, deoarece acolo pot apărea modificări privind distanța până la instituții, accesul la servicii și modul în care sunt luate deciziile.
„Cetățeanul poate să nu simtă foarte mult schimbarea raioanelor, pentru că oricum multe dintre serviciile care îl interesează direct nu sunt prestate de administrația raională. Dar dacă se schimbă și structura primăriilor, atunci efectul poate fi mult mai vizibil. De aceea, trebuie să fie foarte clar cum vor funcționa centrele unificate de prestare a serviciilor, cum vor fi finanțate primăriile, ce se întâmplă în perioada de tranziție și cum ne asigurăm că omul nu trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru un serviciu pe care îl avea aproape de casă”, a spus Furdui, la Radio Moldova.
Cine va conduce noile regiuni
O altă chestiune care rămâne deschisă este modul în care vor fi constituite și conduse autoritățile regionale.
Viorel Furdui consideră că metoda de alegere trebuie stabilită în funcție de competențele pe care le vor avea regiunile. El avertizează că o structură regională cu puține atribuții, dar cu o conducere aleasă direct, ar putea crea un dezechilibru între legitimitatea politică și competențele administrative.
„Trebuie să vedem mai întâi ce competențe vor avea regiunile și după aceea să discutăm despre modul în care sunt aleși cei care le conduc. Dacă vom avea regiuni cu competențe foarte mari, este o discuție. Dacă vor avea competențe limitate, atunci trebuie să vedem ce înseamnă alegerea directă și ce putere politică se creează. Trebuie să avem grijă să nu transformăm reforma într-o nouă sursă de politizare a administrației”, a atenționat Furdui.
Și Inna Vrînceanu a remarcat că formula exactă nu este încă suficient de clară și că modul de constituire a administrației regionale va influența inclusiv competiția pentru funcțiile respective.
Mai multe structuri pentru dezvoltare regională
Un alt subiect discutat la ediția specială de la postul național de radio ține de coordonarea dintre viitoarele regiuni și instituțiile care există deja pentru dezvoltare regională.
Viorel Furdui spune că va fi necesară o delimitare clară a responsabilităților, astfel încât diferitele structuri să nu ajungă să se suprapună.
„O problemă de rezolvat pentru Guvern va fi cum va fi corelată toată această nouă structură sub aspectul dezvoltării regionale și sub aspectul acelui obiectiv principal pe care trebuie să-l realizeze aceste structuri noi administrative, care se vor ocupa în mare parte de dezvoltare, implementarea proiectelor de dezvoltare, atragerea fondurilor, gestionarea fondurilor. Noi, în Republica Moldova, avem mai multe structuri care se ocupă de asemenea lucruri. Avem Ministerul Dezvoltării Regionale, structurile teritoriale, agențiile de dezvoltare regională și acum avem și Moldova Proiect. Va fi foarte important modul cum vor fi interconectate toate aceste structuri, toți cei care se vor ocupa cu dezvoltarea. Este foarte important să nu existe un amestec, ca unele să se încurce cu altele, ci să se ajute”, a precizat acesta.
Pachetul legislativ urmează să fie aprobat în această toamnă de Parlament
Guvernul va continua consultările cu președinții de raioane și cu primarii orașelor care sunt în prezent centre raionale. Ulterior, autoritățile trebuie să elaboreze pachetul legislativ și un plan de tranziție.
Potrivit proiectului prezentat, bunurile și instituțiile gestionate în prezent de administrațiile raionale, inclusiv unele instituții culturale, școli sportive, tabere pentru copii sau terenuri sportive, ar urma să fie transferate către administrațiile locale care vor prelua aceste responsabilități.
Reorganizarea administrației publice este prezentată de Guvern ca o reformă în mai multe etape, în care reducerea numărului de structuri de nivelul al doilea este însoțită de consolidarea primăriilor și de transferul unor competențe și resurse către nivelul local.
Amintim că Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, în urma căreia raioanele de atunci au fost transformate în nouă județe și municipiul Chișinău - în total, 10 unități administrative de nivelul al doilea.
Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001, odată cu preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor, a fost adoptată o nouă lege prin care acest sistem a fost desființat, iar Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.
CITIȚI ȘI:
