Peste 100 de soiuri de struguri cresc în R. Moldova: „Poama fetei”, cu origine disputată
Soiurile autohtone de struguri sunt adaptate condițiilor climatice din Republica Moldova, însă nici acestea nu sunt ferite de efectele gerurilor extreme. Temperaturile de până la minus 30-32 de grade Celsius pot afecta mugurii, iar în unele cazuri pot duce la pierderea integrală a recoltei. Doctorul în științe agricole Gheorghe Nicolaescu spune că riscurile cele mai mari sunt în iernile geroase fără zăpadă.
Soiurile aduse din alte regiuni sunt mai vulnerabile ca cele autohtone și au nevoie de o perioadă de adaptare. Starea fitosanitară a plantației și maturarea lemnului înainte de sezonul rece – când lăstarii devin maronii, mai tari și acumulează substanțe de rezervă – sunt esențiale, menționează specialistul.
„Chiar și atunci când vorbim despre un soi rezistent, dacă am aplicat o agrotehnică nedirijată, dacă starea fitosanitară este rea, dacă lemnul nu s-a copt, nu s-au acumulat substanțe de rezervă, riscurile unei recolte compromise sunt mari. Maturarea e ca și plapuma cu care ne învelim sau haina noastră”, a explicat Gheorghe Nicolaescu la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Peste 100 de soiuri de struguri înregistrate
În Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova sunt înregistrate peste 100 de soiuri de struguri, inclusiv soiuri autohtone vechi și soiuri obținute prin selecție mai nouă.
Printre cele mai vechi soiuri se numără „Feteasca albă”, „Feteasca regală”, „Feteasca neagră” și „Rară neagră”, iar unul din cele mai răspândite este „Alb de Suruceni”, a menționat viticultorul.
Denumirile soiurilor din grupa „Fetească” au și numeroase sinonime regionale. În unele zone sunt cunoscute drept „Poama fetei”, „Păsărească neagră”, „Coada rândunicii” sau „Leanca”.
„Coada rândunicii a fost numită datorită frunzei alungite și, dacă am compara-o, într-adevăr seamănă cu coada rândunicii”, a explicat Gheorghe Nicolaescu.
Soiurile din grupa „Fetească”, atribuite și Ungariei
Originea soiurilor din grupa „Fetească” constituie un subiect controversat. Potrivit doctorului în științe agricole, unele surse atribuie originea acestora Ungariei, în timp ce altele le consideră soiuri autohtone moldovenești.
„Găsim în multe surse că sunt soiuri ungurești. În unele surse găsim că sunt soiuri moldovenești, dacă vorbim de Moldova istorică”, a subliniat Gheorghe Nicolaescu.
Recoltarea strugurilor în R. Moldova începe, de regulă, în septembrie și se încheie în octombrie, în timp ce soiurile timpurii pot fi culese încă din august. Momentul recoltării este important pentru calitatea strugurilor, aceștia urmând să fie culeși atunci când ating maturitatea deplină.
CITIȚI ȘI:
