Strategia Moscovei împotriva Chișinăului: Experții explică miza din spatele incidentelor aeriene și a discursurilor agresive ale Rusiei
Presiunile și incidentele tot mai dese cu drone din spațiul aerian al Republicii Moldova fac parte dintr-o strategie amplă de intimidare a Kremlinului. Analiștii avertizează că aceste acțiuni au o miză clară: transformarea R. Moldova într-un stat slab, vulnerabil și lipsit de capacitatea de a acționa în fața provocărilor regionale.
„Războiul hibrid este o strategie modernă de conflict ce combină simultan mijloace militare convenționale și instrumente nemilitare, asimetrice și subversive. Scopul principal al statului agresor este de a destabiliza, a slăbi și a manipula statul-țintă, atacând nu doar capacitatea sa militară, ci mai ales instituțiile sale economice, coeziunea socială și percepția publică”, a explicat analistul politic Igor Boțan, la o dezbatere publică organizată de IPN luni, 5 octombrie.
Analistul a atras atenția că astfel de acțiuni sunt interzise de Carta Organizației Națiunilor Unite, care stipulează că „folosirea forței sau amenințarea cu forța împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a oricărui stat este interzisă”.
De obicei, războiul hibrid se desfășoară într-o așa-numită „zonă gri”, un spațiu incert aflat sub pragul declarării oficiale a unei stări de război. Miza strategică este ca agresorul să pătrundă în spațiul informațional al țării-țintă și să devină un actor toxic în politica internă.
Războiul afectează țările vecine
În acest sens, scopurile Federației Ruse atunci când lansează amenințări la adresa Republicii Moldova nu vin să avertizeze Chișinăul în legătură cu un posibil atac, susține Laurențiu Pleșca, cercetător superior în politici la Centrul Român de Studii Ruse.
„Aceste amenințări sunt mai degrabă un instrument de presiune, de multe ori cu resurse limitate pentru un stat precum Federația Rusă, care urmărește un lucru precis și anume ca Republica Moldova să devină un stat slab, un stat care se autolimitează și un stat care se află pe cale de dispariție”, a declarat expertul.
Presiunile asupra R. Moldova au devenit mult mai pronunțate pe măsură ce războiul a escaladat în ultimii patru ani și jumătate, precum și din cauza faptului că țara noastră are cea mai lungă graniță cu Ucraina.
De aceea, expertul susține că, odată cu evoluția tacticilor de luptă, consecințele acestora se răsfrâng asupra teritoriilor vecine, având efectul unui bulgăre de zăpadă.
„Desigur că Republica Moldova, având o graniță atât de vastă cu Ucraina, nu putem vorbi despre Chișinău ca o capitală a unui stat care nu suferă de pe urma acestui conflict. Aici vorbim despre criza de securitate, din cauza căreia nu pot fi atrase investiții într-un stat care este atât de aproape de linia războiului. Vorbim despre criza energetică, ce afectează economia țărilor și capacitatea cetățenilor de a-și acoperi facturile”, a comentat Laurențiu Pleșca.
Principalii actori care au recurs la amenințări împotriva Republicii Moldova sunt purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, și Mihail Galuzin, adjunctul ministrului de Externe. Formulările exprimate de acești oficiali creează un pretext pentru o posibilă escaladare și amplificare a conflictului din regiune.
„Vorbim aici despre pregătiri ale terenului, un fel de 'casus belli' (motiv de război - n.r.), îndreptate asupra Republicii Moldova. Vedem presiuni directe asupra autorităților și mediului politic local din partea ambasadorului agreat la Chișinău al Federației Ruse, Oleg Ozerov. Acesta are discuții atât la Tiraspol, cât și la Comrat, prezentându-se ca un actor mult mai implicat în politica internă”, a precizat Pleșca.
Neutralitatea vulnerabilă și „lumea rusă”
Una dintre declarațiile notorii ale lui Galuzin se referă la faptul că „Rusia va lua măsuri hotărâtoare pentru protejarea cetățenilor și compatrioților ruși din regiunea transnistreană”, în cazul unei tentative militare de a interveni în acea zonă.
Astfel de amenințări trebuie analizate într-un context mai larg, în care Kremlinul urmărește restabilirea fostului imperiu, sugerează fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
„Ce vrea, de fapt, Rusia în această regiune? Eu cred că și războiul din Ucraina, și amenințările la adresa Republicii Moldova se încadrează în aceeași logică. Vladimir Putin vrea o reconfigurare a zonelor de influență. El își dorește un nou acord, ceva de genul unui nou Ialta, care ar consfinți dreptul Federației Ruse de a avea un mandat special în fostele provincii sovietice, poate mai puțin în statele baltice, deoarece ele deja sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice”, a anticipat Tănase.
În cele din urmă, R. Moldova este o țară extrem de vulnerabilă, deoarece nu dispune de o capacitate militară capabilă să opună rezistență în cazul unui atac. Nici statutul de neutralitate nu ar juca un rol protector împotriva unei posibile invazii.
„În anii ’90, clauza de neutralitate ne-a permis să construim anumite relații internaționale, dar pe parcurs a generat un curent de opinie care spunea că, dacă suntem neutri, nu avem nevoie de armată. Acum ne-am pomenit că suntem absolut neprotejați în fața pericolului. Și Rusia cunoaște foarte bine această realitate. În acest sens, eu cred că și dronele care sunt ghidate pe teritoriul R. Moldova sunt provocări deliberate”, a opinat constituționalistul.
Analistul politic Igor Boțan a atras atenția, la aceleași dezbateri, asupra unui principiu pe care președintele rus Vladimir Putin îl aplică sistematic în teritoriile ocupate atunci când intenționează să declanșeze un război într-o țară vecină, cunoscut sub denumirea de cобирание русских земель (adunarea teritoriilor rusești - n.r.).
„Prin aceste acțiuni, Rusia întoarce cadourile poporului rus oferite fostelor republici sovietice. Deci, sunt amenințări subtile, dar foarte clare. Și aici înțelegem cu toții ce înseamnă cadourile poporului rus. Deci, ancorele pe care Rusia le-a lăsat prin regimurile separatiste – regiunea transnistreană, Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul - toate aceste enclave separatiste au fost ulterior folosite de către Putin pentru a-și reface ceea ce numește el lumea rusă”, a adăugat Boțan.
O nouă escaladare a războiului dintre Rusia și Ucraina
Încă o formă de amenințare enunțată de Kremlin sugerează că R. Moldova și-a pierdut suveranitatea, transformându-se într-o bază logistică pentru aprovizionarea armatei ucrainene împotriva Rusiei, ceea ce i-ar da dreptul să o trateze drept potențial agresor și țintă legitimă.
„Mesajul este propagat foarte bine și aceste amenințări sunt bine cunoscute. În spatele acestor acuzații de rusofobie, denumirea limbii, curriculumul de Istorie, chiar închiderea unor posturi de propagandă sau interzicerea intrării unor agenți de influență în Republica Moldova, toate acestea sunt considerate ca ofense împotriva Federației Ruse”, a explicat Laurențiu Pleșca.
„În Republica Moldova nu există nicio formațiune politică care ar avea un mesaj de xenofobie sau rusofobie. În Republica Moldova nu există partide militariste, nu există niciun politician care ar avea mesaje naționaliste sau ceva de genul acesta. Prin urmare, însăși premisa de la care se pornește - că Republica Moldova ar fi ostilă Federației Ruse prin definiție sau cetățenilor ruși - este un absolut fals”, a completat Alexandru Tănase.
Dronele care (nu) atacă R. Moldova
Survolurile cu drone și exploziile în preajma localităților din țară reprezintă o altă formă de amenințare la adresa securității naționale. Deși Rusia nu recunoaște aceste atacuri, fragmentele depistate arată că aparatele de zbor aparțin statului agresor.
„Ni se spune că acestea ar ajunge haotic pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că Federația Rusă nu are interesul să provoace sau să atace Republica Moldova. Desigur că există o explicație logică și trebuie să înțelegem de unde vin de fapt, de ce s-au îndesit aceste atacuri. La ora actuală, ne aflăm într-o nouă escaladare a războiului dintre Rusia și Ucraina. Rusia atacă masiv sudul Ucrainei, inclusiv porturile de la Dunăre aflate la câțiva kilometri de granița Republicii Moldova”, a argumentat Pleșca.
Toate aceste incidentele care afectează teritoriul Republicii Moldova reprezintă o problemă majoră de securitate, care ar trebui să genereze o dezbatere amplă în societate. Mai mult, survolurile constituie un semnal de alarmă pentru autorități și un element de încurajare pentru un anumit segment al opoziției, au conchis experții.
CITIȚI ȘI:
