Noua hartă a R. Moldova, prezentată de Guvern: 273 de „primării puternice” și trei regiuni după alegerile locale din 2027
Republica Moldova ar urma să aibă 273 de primării și trei regiuni, în locul actualelor 32 de raioane și 898 de entități ale administrației publice locale. Noua hartă administrativ-teritorială a fost prezentată public joi, 8 octombrie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, potrivit căruia reorganizarea va permite reducerea fragmentării administrative, consolidarea resurselor locale și creșterea capacității primăriilor de a atrage investiții.
Reforma ar urma să fie implementată odată cu alegerile locale din 2027.
„Obiectivul nostru este să avem primării mai puternice, primării care au mai multe resurse, primării care au echipe mai mari și specializate, primării care pot să dezvolte proiecte, să facă achiziții publice complexe, să facă planificare teritorială și să poată să ofere cetățenilor servicii publice de calitate. Noi credem că această reformă este necesară pentru a răspunde realităților demografice și economice cu care se confruntă Republica Moldova și, în același timp, pentru a ne pregăti pentru oportunitățile pe care le oferă procesul de integrare europeană”, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul unei conferințe de presă, organizate pe 8 octombrie.
Propunerea vine după un amplu proces de consultări început în luna ianuarie curent.
Guvernul menționează că au fost organizate peste 2.000 de discuții și ședințe cu aleși locali și funcționari publici, precum și 1.269 de consultări cu cetățenii, la care au participat peste 115.000 de persoane.
În procesul de amalgamare, 788 de primării au adoptat 1.226 de decizii.
De ce este nevoie de primării mai mari
Potrivit datelor prezentate de Alexei Buzu, în prezent, 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori. În perioada 2014–2024, populația primăriilor cu mai puțin de 3.000 de locuitori a scăzut cu 33%, în timp ce în localitățile cu peste 10.000 de locuitori populația a crescut cu 36%.
Guvernul leagă această evoluție de capacitatea redusă a administrațiilor mici de a asigura servicii și de a dezvolta proiecte. Buzu a dat și exemplul infrastructurii de apă și canalizare: din zece familii care nu beneficiază de aceste servicii, opt locuiesc în primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
„În Republica Moldova, cum am spus de mai multe ori, avem primari puternici, dar acești primari puternici activează în primării slabe. Avem o fragmentare excesivă la nivel local, deci, 87% din primăriile din țară au o populație sub 3.000 de locuitori. Acești primari, cu echipe mici, în fiecare an sunt puși în situația în care trebuie să rezolve tot mai multe probleme, având o bază fiscală mică și un număr de cetățeni în scădere”, a punctat șeful Cancelariei de Stat.
În viziunea Guvernului, amalgamarea ar trebui să permită concentrarea personalului și a banilor, astfel încât administrațiile să poată angaja specialiști care lipsesc în prezent în multe primării – de la experți în proiecte și achiziții publice până la specialiști în planificarea teritoriului.
Administrarea primăriilor costă mai mult în localitățile mici
Unul dintre argumentele financiare ale reformei este diferența dintre costurile de administrare ale primăriilor mici și ale celor mai mari.
În 2025, bugetele tuturor primăriilor au reprezentat aproximativ 9% din Prodului Intern Brut (PIB). În același timp, cheltuielile administrative reprezintă, în Republica Moldova, în medie, circa 30% din bugetele primăriilor, față de 13–15% în țările din Balcani, potrivit datelor prezentate de Buzu.
„În 2025, ne-a costat, în medie pe locuitor, 1.138 de lei întreținerea primăriilor. În primăriile cu o populație mai mică de 500 de locuitori, media este de 3.147 de lei. Pentru primăriile cu până la 1.000 de locuitori, media este de 2.039 de lei. Iar în primăriile cu o populație mai mare de 3.000 de locuitori, media este de 763 de lei”, a comparat Buzu.
Ce se va întâmpla cu serviciile din sate
Consolidarea administrativă nu ar trebui să însemne însă dispariția serviciilor din localitățile care nu vor mai avea o primărie proprie.
Guvernul susține că în fiecare localitate va exista în continuare un punct de acces la serviciile administrative, iar școlile, grădinițele, centrele medicilor de familie, serviciile sociale, casele de cultură și terenurile sportive vor rămâne în comunități.
„La nivel de servicii, acestea nu se vor îndepărta. În comunitate vor rămâne lucrătorii sociali, asistenții sociali, comunitari. Toate serviciile, grădinița, școala, Centrul medicilor de familie, toate vor rămâne pe loc. Casa de cultură, teren sportiv și așa mai departe. Ceea ce unim noi este puterea și capacitățile administrative”, susține secretarul Guvernului.
Potrivit proiectului, în localitățile unde nu va mai exista o primărie separată va activa un reprezentant al primarului, iar cetățenii vor putea solicita certificate, adeverințe sau audiențe în comunitatea lor.
Media populației unei primării ar urma să crească de peste trei ori
Noua hartă va schimba considerabil dimensiunea administrațiilor locale. În prezent, media populației unei primării, fără Chișinău, Bălți și Găgăuzia, este de 1.916 locuitori. După amalgamare, aceasta ar urma să ajungă la 6.758 de locuitori.
Buzu susține că această dimensiune este suficientă pentru consolidarea administrației, fără ca apropierea dintre cetățean și alesul local să dispară: „Media pe țară după procesul de amalgamare, deci odată cu alegerile locale din 2027, va fi de 6.758 de cetățeni. Este o medie care depășește media europeană, dar o medie rezonabilă, pentru că în aceste discuții despre reformă s-a vorbit foarte mult și despre democrația locală, faptul că această reformă, acest efort, ar reduce din democrația locală. Și aceste cifre arată că, de fapt, schimbarea, chiar dacă este substanțială, nu este una atât de radicală”.
Guvernul spune că a fost analizată și participarea la alegerile locale din 2019 și 2023 și nu a fost identificată o legătură directă între dimensiunea localității și rata de participare la vot.
Orașul Cantemir ar urma să crească de peste șase ori
Buzu a prezentat mai multe exemple pentru a arăta cum se va schimba dimensiunea primăriilor.
La Cantemir, de exemplu, populația administrată ar urma să crească de la 2.680 la 17.142 de locuitori. La Leușeni, raionul Hâncești, numărul ar crește de la 1.204 la 7.729, la Mărculești, raionul Florești – de la 1.039 la 5.509, la Viișoara, raionul Glodeni – de la 929 la 4.976, iar la Sărăteni, Hâncești – de la 555 la 4.583.
Acestea sunt, potrivit prezentării Guvernului, cele cinci primării în care numărul de locuitori va crește cel mai mult după reorganizare.
În același timp, unele primării noi vor reuni un număr mare de localități. La Călărași, de exemplu, vor fi unite 18 primării, la Șoldănești – 15, la Nisporeni – 14, la Rezina – 13, iar la Cantemir – 12.
Peste 4.2 miliarde de lei pentru proiectele primăriilor amalgamate
Pentru localitățile care au ales amalgamarea voluntară, Guvernul oferă stimulente financiare. Unul dintre mecanisme prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al primăriei care se amalgamează.
Printre cele mai mari sume alocate pentru investiții se numără 150 de milioane de lei pentru Ungheni, 110 milioane pentru Călărași, 79 de milioane pentru Orhei, 78 de milioane pentru Rezina și 66 de milioane pentru Râșcani.
„Stimulentul II este cel pentru dezvoltare, echivalentul a 3.000 de lei pe cap de locuitor din primăria care se amalgamează. Acestea sunt top cinci primării după valoarea stimulentelor. Deci, cetățenii de la Ungheni vor beneficia de investiții de 150 de milioane de lei, de la Călărași - de 110 milioane de lei, de la Orhei - 79 de milioane de lei, de la Rezina - 78 de milioane de lei și de la Râșcani - 66 de milioane de lei”, a precizat Buzu.
Banii pentru dezvoltarea noilor comunități nu se vor limita însă la aceste investiții. Guvernul mizează și pe resursele europene disponibile prin Planul de Creștere Economică și pe noua tranșă de finanțare alocată Republicii Moldova de Uniunea Europeană în valoare de 157 de milioane de euro.
Potrivit lui Alexei Buzu, consolidarea primăriilor este necesară tocmai pentru ca acestea să poată pregăti proiecte și să aibă capacitatea administrativă de a atrage și gestiona aceste fonduri.
„Noi avem o oportunitate foarte mare în fața noastră, inclusiv în contextul procesului de integrare europeană, pentru că vor veni mult mai multe resurse, inclusiv prin Planul de Creștere Economică, inclusiv prin această nouă tranșă care a fost alocată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Noi trebuie să fim pregătiți să avem proiecte, să fim competitivi și să avem capacitatea de implementare a acestor proiecte”, a spus șeful Cancelariei de Stat.
Astfel, autoritățile susțin că reforma administrativă trebuie să creeze comunități suficient de puternice pentru a transforma finanțările disponibile în proiecte concrete – de la drumuri și iluminat stradal până la sisteme de apă și canalizare și gestionarea deșeurilor.
În total, portofoliul de proiecte finanțat prin acest mecanism depășește 4.2 miliarde de lei, iar proiectele ar urma să fie aprobate până la sfârșitul acestui an și implementate începând cu 2027.
Harta poate fi verificată de fiecare cetățean
Guvernul a lansat și o hartă interactivă care permite identificarea noii primării din care va face parte fiecare localitate.
Platforma primariiputernice.gov.md permite căutarea după numele localității sau al primăriei, afișează localitățile incluse în noua unitate administrativă și numărul de locuitori.
Datele pot fi analizate și descărcate, iar harta este disponibilă și de pe telefon.
Autoritățile spun că instrumentul ar trebui să ajute cetățenii să înțeleagă concret cum se schimbă administrația locală și care va fi noua configurație a localității lor.
Ce se întâmplă cu raioanele și cine va conduce regiunile
Noua structură prevede și înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni - Nord, Centru și Sud. Potrivit lui Alexei Buzu, modul de alegere a reprezentanților locali nu va fi schimbat.
La alegerile locale din 2027, cetățenii vor primi câte trei buletine: pentru primar, pentru consiliul local și pentru consiliul regional. Consilierii regionali aleși vor desemna ulterior conducerea regiunii, inclusiv președintele și vicepreședinții.
„În 2027, vor primi trei buletine de vot - pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă, pentru candidații la funcția de consilier, în circumscripția nouă, deci în o primărie mai mare, iar al treilea buletin va reflecta candidații la funcția de consilieri regionali. Vor fi aleși consilieri regionali, vor fi validate mandatele, aceștia se vor întruni, așa cum au făcut-o în 2023, și vor alege, în trei regiuni, conducerea regiunii. Aceasta înseamnă președinte, vicepreședinți de regiune”, a explicat reprezentantul Guvernului.
Schimbarea nu va ține doar de numărul unităților administrative. Regiunile vor avea și alte competențe decât actualele raioane. Potrivit lui Buzu, acestea nu vor mai administra rețele de școli, oficii ale medicilor de familie sau anumite bunuri publice, aceste responsabilități urmând să fie preluate de primării.
Rolul regiunilor va fi în principal legat de dezvoltarea regională și de facilitarea proiectelor comune, inclusiv a celor transfrontaliere.
Consultări în Parlament și în teritoriu, înainte de implementarea reformei
Noua hartă nu va intra în vigoare imediat. Guvernul urmează să prezinte în următoarele zile primul pachet de legi necesar implementării reformei.
Proiectele vor fi supuse consultărilor cu societatea civilă, fracțiunile parlamentare, partidele extraparlamentare și primăriile vizate.
Va urma și o rundă suplimentară de consultări în fiecare raion, după care proiectele vor fi aprobate de Guvern și transmise Parlamentului.
Până la alegerile locale din 2027, actualele primării vor funcționa în baza hotarelor și bugetelor existente. În această perioadă, autoritățile spun că vor pregăti tranziția către noua structură, inclusiv organigramele, modul de lucru al noilor primării și portofoliile de proiecte.
În paralel, Guvernul pregătește și propuneri pentru consolidarea financiară a autorităților locale, astfel încât o parte mai mare din resursele generate de economia locală să rămână în comunități.
„Dincolo de stimulente, să le oferim posibilitatea ca în primărie, din economia locală, mai multe resurse să rămână pe loc, inclusiv schimbările pe care le propunem la nivel de raioane și regiuni ne vor permite ca anumite resurse care mergeau la nivelul II, la raioane, să fie acum direcționate către primării, pentru că acolo se concentrează cea mai multă legitimitate democratică, acolo echipele cunosc cel mai bine care sunt nevoile cetățenilor”, a declarat Buzu.
Reorganizarea ar urma să fie finalizată odată cu alegerile locale din 2027, când noile primării și cele trei regiuni vor începe să funcționeze în noua configurație.
Numărul primăriilor redus de peste trei ori după alegerile din 2027
Amintim că, la finalul primei etape a reformei administrativ-teritoriale, autoritățile au anunțat că 561 de primării, adică 63%, au încheiat cu succes procesul de amalgamare voluntară până la 31 august. În septembrie, a fost inițiată faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități.
Obiectivul final stabilit de autorități vizează reducerea numărului total de primării de la 898, câte existau înainte de reformă, la 273 după alegerile locale din 2027, astfel încât niciuna să nu aibă mai puțin de 3.000 de locuitori.
Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90 ai secolului trecut, în urma căreia cele 40 de raioane au fost transformate în zece județe.
Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001, odată cu preluarea guvernării de către Partidul Comuniștilor, a fost adoptată o nouă lege, sistemul a fost desființat, iar Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.
CITIȚI ȘI:
