O altă față a traficului de persoane: Muncitorii din India și Bangladesh acceptă salarii mici și muncă peste program
Exploatarea prin muncă rămâne una dintre principalele dimensiuni ale traficului de ființe umane în Republica Moldova, iar muncitorii veniți din alte țări sunt cei mai vulnerabili. Metodele folosite de traficanți s-au schimbat considerabil în ultimii ani. În locul violenței fizice, aceștia recurg tot mai frecvent la înșelăciune, profitând de vulnerabilitatea victimelor și informarea deficitară.
Linia Fierbinte pentru migrație sigură și antitrafic, gestionată de Centrul Internațional „La Strada”, a acordat, în primele nouă luni ale anului 2026, asistență la peste 150 de potențiale victime ale traficului de ființe umane, față de 71 înregistrate anul trecut.
„Nu mai este atât de prezentă violența fizică, mai mult, de fapt, este înlocuită cu înșelăciunea și abuzul de poziție de vulnerabilitate a persoanei”, a declarat managera liniei fierbinți, Silvia Melnic, în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Silvia Melnic a precizat că numărul potențialelor victime nu trebuie confundat însă cu cel al cazurilor confirmate de autorități în cadrul procedurilor legale.
Reprezentanta Centrului „La Strada” a subliniat că fenomenul traficului de persoane este în continuă schimbare, iar tendințele observate la nivel european se regăsesc și în Republica Moldova. Exploatarea prin muncă este una din principalele forme de exploatare și implică, în special, bărbații.
Totodată, se înregistrează o creștere a cazurilor în care persoanele sunt atrase sau constrânse să participe la activități criminale. Potrivit Silviei Melnic, este vorba inclusiv despre distribuirea drogurilor și transportul ilegal de pasageri.
Un alt aspect important îl reprezintă utilizarea tehnologiilor informaționale în diferite etape ale traficului de persoane. Tehnologiile digitale pot facilita contactarea și manipularea persoanelor vulnerabile, iar ofertele aparent avantajoase pot ascunde situații de exploatare.
Specialiștii atrag atenția asupra necesității verificării ofertelor de muncă și a informațiilor despre potențialii angajatori, în special atunci când persoanelor li se promit câștiguri mari sau condiții de trai și de muncă neobișnuit de avantajoase.
Cum ajung victimele să accepte exploatarea
Potrivit Silviei Melnic, în Republica Moldova o categorie deosebit de vulnerabilă sunt muncitorii din India, Bangladesh și Uzbekistan. Aceștia se pot confrunta cu mai multe obstacole, inclusiv necunoașterea limbii, lipsa informațiilor despre drepturile pe care le au în calitate de angajați și dificultățile în identificarea instituțiilor sau organizațiilor cărora li se pot adresa pentru ajutor.
Vulnerabilitatea lor este accentuată de situația financiară dificilă și de cheltuielile suportate pentru a ajunge în Republica Moldova. Unii dintre acești oameni își vând locuințele sau se împrumută cu sume mari pentru a veni la muncă, în speranța că vor putea obține venituri suficiente pentru a-și întreține familiile.
Odată ajunși în țară, dependența financiară și lipsa unor alternative îi pot determina să accepte condiții abuzive și să rămână în situații de exploatare de teamă că își vor pierde sursa de venit sau că nu își vor putea plăti datoriile.
Managera Liniei Fierbinți pentru migrație sigură și antitrafic a enumerat mai multe semne care pot indica o posibilă situație de exploatare prin muncă. Printre acestea se numără nerespectarea drepturilor angajaților, obligarea acestora să lucreze peste program fără a fi remunerați corespunzător și impunerea unor condiții inumane de trai.
Aceste condiții pot exista atât la locul de muncă, cât și în spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator. Un alt indiciu important este crearea unor datorii fictive, prin care angajatul este menținut într-o relație de dependență față de persoana care îl exploatează.
Specialiștii recomandă ca asemenea situații să nu fie ignorate, iar persoanele care suspectează existența unui caz de trafic de ființe umane să solicite ajutorul instituțiilor competente sau al organizațiilor specializate.
Responsabilitate comună, informare și solidaritate
Cu ocazia Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, marcată anual la 18 octombrie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale atrage atenția asupra riscurilor asociate acestui fenomen și îndeamnă cetățenii să manifeste prudență în fața ofertelor aparent avantajoase.
Traficul de persoane nu începe întotdeauna prin constrângere directă. În unele cazuri, recrutarea poate porni de la un mesaj aparent inofensiv, o ofertă atractivă de muncă sau promisiunea unui viitor mai bun.
Fenomenul afectează femei, bărbați și copii, care pot fi exploatați sexual, prin muncă forțată, cerșetorie sau alte forme de abuz. Dincolo de consecințele fizice și psihologice, victimele se confruntă adesea cu dificultăți în a ieși din situațiile de exploatare și în a-și reconstrui viața.
Autoritățile subliniază că prevenirea traficului de persoane presupune responsabilitate comună, informare și solidaritate. Victimele au nevoie de protecție, consiliere și sprijin, fără a fi judecate sau stigmatizate.
Informarea corectă, verificarea ofertelor de muncă și raportarea situațiilor suspecte sunt măsuri esențiale pentru prevenirea acestui fenomen și pentru identificarea timpurie a potențialelor victime.
CITIȚI ȘI:
