Cum poate fi prevenit consumul de droguri în rândul copiilor. Deputată: Educația trebuie să înceapă devreme
Prevenirea consumului de droguri trebuie să înceapă din copilărie, iar părinții trebuie să fie atenți la schimbările bruște de comportament care pot semnala că minorul se confruntă cu o problemă. Deputata Liliana Grosu, membră a Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, a declarat la Moldova1, că simpla informare despre pericolele drogurilor nu este suficientă, iar copiii trebuie învățați de mici să gestioneze stresul, emoțiile și presiunea grupului.
Potrivit deputatei, accesul tinerilor la droguri a devenit mai ușor, inclusiv din cauza răspândirii substanțelor sintetice, a prețurilor reduse și a utilizării rețelelor de socializare pentru distribuirea acestora. Grosu consideră că părinții trebuie să fie conștienți de riscurile din mediul online și să le explice copiilor cum se pot proteja.
„Expunerea minorilor la droguri, din păcate, este foarte mare, pentru că, în ultimul timp, drogurile au devenit mult mai accesibile. Drogurile sintetice sunt ușor de procurat, sunt ieftine, iar rețelele de socializare facilitează foarte mult distribuirea lor. Astfel, accesul tinerilor la aceste substanțe a devenit mult mai mare”, a declarat Liliana Grosu.
Deputata a făcut referire și la studiul ESPAD, potrivit căruia 3.9% dintre elevii cu vârste între 15 și 16 ani au consumat cel puțin o dată droguri. În opinia sa, cifrele pot reflecta atât creșterea accesului la substanțe, cât și o depistare mai eficientă a cazurilor de către instituțiile medicale și organele de drept.
„Eu cred că este vorba și despre una, și despre alta. Există un acces mai mare la droguri, iar tinerii sunt mai expuși riscului de a începe să consume. Pe de altă parte, există și o depistare mai intensă din partea organelor de drept și a instituțiilor medicale. Copiii sunt ținta principală a traficanților și a comercianților de droguri și nu trebuie să uităm acest lucru”, a afirmat deputata.
Ce schimbări de comportament ar trebui să-i alerteze pe părinți
Deputata atrage atenția că părinții trebuie să observe schimbările care apar în viața copiilor, mai ales atunci când acestea sunt bruște și diferă semnificativ de comportamentul obișnuit. Printre semnalele care merită atenție se numără schimbările de dispoziție, refuzul de a merge la școală, scăderea rezultatelor școlare și modificarea relațiilor cu prietenii sau membrii familiei.
„O schimbare bruscă și radicală a comportamentului cotidian, a rutinei copilului trebuie să trezească suspiciuni părinților. Un părinte care își observă copilul, care îi cunoaște starea va putea sesiza semne comportamentale diferite de cele manifestate anterior. Atunci, părintele trebuie să se întrebe firesc ce se întâmplă în viața copilului său: de ce i s-a schimbat starea de spirit, de ce nu mai dorește să meargă la școală, de ce îi scade reușita școlară sau de ce se schimbă modul în care comunică cu prietenii și cu membrii familiei”, a explicat Liliana Grosu.
Totuși, aceste manifestări nu înseamnă automat că un copil consumă droguri. Deputata subliniază că este importantă observarea mai multor semne și a contextului în care apar, pentru ca părinții să poată identifica o eventuală problemă și să intervină la timp.
„Consumul de droguri nu se manifestă printr-un singur semn, ci printr-o combinație de semne și schimbări pe care părintele trebuie să le observe. În general, părintele trebuie să-și cunoască copilul din toate punctele de vedere și să fie atent la el, nu pentru a-l urmări sau controla, ci pentru a-i monitoriza creșterea și dezvoltarea și pentru a interveni atunci când suspectează că s-ar putea confrunta cu o situație dificilă”, a menționat deputata.
Grosu avertizează că simpla supraveghere a copilului nu mai este suficientă, în condițiile în care substanțele pot fi promovate și distribuite prin intermediul internetului.
„Magazinul de droguri este în buzunarul fiecărui copil care are un smartphone. Riscul este foarte mare, iar siguranța, din acest punct de vedere, nu mai înseamnă doar să știm unde este copilul și cu cine comunică, ci și pe ce site-uri navighează și ce face în spațiul online. Atunci când îi dăm copilului un telefon, trebuie să avem înțelegerea și conștiința necesare pentru a-i explica riscurile cu care se poate confrunta în acest spațiu”, a declarat Liliana Grosu.
Cum ar trebui să reacționeze părinții dacă suspectează consumul de droguri
Deputata susține că reacția adulților este esențială atunci când observă semne care îi îngrijorează. Deși părinții pot fi șocați sau speriați de posibilitatea ca propriul copil să consume droguri, acuzațiile, învinovățirea și violența verbală pot afecta relația de încredere și îl pot determina pe copil să ascundă ceea ce i se întâmplă.
„Înțeleg reacția de șoc a adulților atunci când suspectează că un copil ar putea consuma droguri. Înțeleg și pornirea de a recurge la violență verbală sau de a-l învinui pentru anumite lucruri. Dar asta distruge în totalitate legătura de încredere care există și care, oricum, este fragilă. Nu cred că o astfel de reacție va ajuta. Cred că cea mai bună abordare este una bazată pe empatie”, a spus Liliana Grosu.
Potrivit acesteia, părinții ar trebui să discute calm cu minorii, să-și exprime îngrijorarea pentru sănătatea și siguranța lor și să le transmită că sunt pregătiți să-i ajute să depășească dificultățile. Astfel, copiii ar putea vorbi mai deschis despre experiențele lor, despre presiunile la care sunt supuși sau despre eventualele temeri.
„Atunci când discutăm cu copilul și ne exprimăm îngrijorarea pentru sănătatea și viața lui, când îi spunem că suntem alături de el pentru a depăși orice dificultate cu care se confruntă, întărim relația de încredere. Astfel, avem mai multe șanse ca el să ne povestească prin ce trece, ce a experimentat, dacă a consumat sau nu, să ne adreseze întrebări despre ce ar putea face ori să ne spună că se simte speriat și nu știe cum să procedeze în continuare. Copilul are nevoie de o plasă de siguranță, nu de un procuror. Iar adulții pot fi această plasă de siguranță”, a afirmat deputata.
Prevenirea trebuie să înceapă înainte ca adolescentul să fie expus riscului
Membra comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie consideră că discuțiile despre droguri nu trebuie amânate până când copilul ajunge la adolescență sau până când apar primele suspiciuni de consum. Pregătirea trebuie să înceapă devreme, prin dezvoltarea unor abilități care să îi permită copilului să își gestioneze emoțiile și să ia decizii sigure.
„Eu cred că adevărul este la mijloc. Ce înseamnă să previi consumul de droguri? Înseamnă să-l pregătești pe copil să facă față acestui risc, iar această pregătire trebuie să înceapă devreme. Trebuie să-i educăm pe copii, de la o vârstă cât mai fragedă, să fie mai rezilienți emoțional. Să-i învățăm că emoțiile de supărare, frică și dezamăgire fac parte din viața noastră și să-i ajutăm să facă față acestor emoții. Să-i învățăm să-și gestioneze stresul și să facă față presiunii grupului. Aceste lucruri trebuie învățate de timpuriu. O discuție directă despre riscuri și despre consumul de droguri poate avea loc la 11–12 ani, dar, cu siguranță, înainte de momentul în care ar putea începe consumul”, a explicat Liliana Grosu.
Deputata pledează pentru schimbarea metodelor tradiționale de prevenire, care se concentrează în principal pe prezentarea pericolelor asociate consumului de droguri. În opinia sa, simpla informare nu este suficientă pentru a-i ajuta pe copii și adolescenți să reziste tentațiilor sau presiunii celor din jur.
„Trebuie să renunțăm la modelul de prevenire care a funcționat până acum. Lecțiile despre pericolele consumului de droguri au eșuat la nivel global. Ele nu îi vor ajuta pe tineri să renunțe la consum sau să nu ia decizia de a începe să consume. Prevenirea trebuie să capete o altă formă. Trebuie să devină un proces organizat, sistematizat, etapizat și axat pe particularitățile de vârstă”, a declarat Liliana Grosu.
Potrivit acesteia, în primii ani de viață și în perioada școlară mică, accentul trebuie pus pe recunoașterea și gestionarea emoțiilor. Pe măsură ce copiii cresc, aceștia trebuie să învețe să facă față presiunii grupului, să identifice situațiile periculoase și să aleagă comportamente care le protejează sănătatea.
„În primii ani de viață și în perioada școlară mică, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor, astfel încât aceștia să-și recunoască și să-și gestioneze emoțiile. Ulterior, trebuie să dezvoltăm capacitatea lor de a face față presiunii grupului. Nu putem schimba întotdeauna anturajul și nici nu putem crea medii ideale pentru copii, oricât de mult ne-am dori. Ei se vor confrunta oricum cu diferite riscuri: dacă nu cu riscul consumului de droguri, atunci cu alte pericole care există în jurul lor. Trebuie să-i învățăm și să-i ajutăm să-și dezvolte competențele și abilitățile sociale necesare pentru a identifica aceste riscuri și a lua decizii sigure pentru viața și sănătatea lor”, a conchis Liliana Grosu.
Numărul dosarelor de trafic de droguri este în creștere în Republica Moldova, iar traficanții folosesc metode tot mai sofisticate pentru a introduce substanțe interzise în țară. În primele cinci luni ale anului curent, au fost pornite 714 cauze penale, cu aproximativ 150 mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, a crescut semnificativ și numărul de persoane ce consumă droguri, iar la finele anului trecut în evidență erau aproximativ 14 mii de persoane.
În municipiul Chișinău, numărul minorilor aflați în evidență pentru consum de droguri a crescut de la 27 la 46 într-un singur an.
CITIȚI ȘI:
