„Ei înțeleg limbajul forței”. Premierul cere mai mult sprijin pentru R. Moldova în contextul atacurilor Rusiei
Republica Moldova caută parteneriate pentru a investi în apărare, pe fondul intensificării atacurilor Rusiei în zona Mării Negre, și vrea să aibă acces la achizițiile din programul SAFE, de care beneficiază România. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a cerut Europei și NATO să răspundă ferm acțiunilor Rusiei și să vorbească „cu o singură voce”.
Premierul afirmă că Republica Moldova trebuie să-și consolideze apărarea în condițiile în care spațiul aerian al țării este încălcat în mod repetat.
„E aceeași sursă de insecuritate. Înțelegem cu toată lumea care este această sursă. Este Rusia, care a atacat Ucraina. Acum, într-adevăr, în Republica Moldova am avut peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului nostru aerian. Într-o singură zi, într-o sâmbătă liniștită, cinci drone au căzut pe teritoriul nostru”, a declarat Vasile Tofan.
Autoritățile de la Chișinău discută cu România despre cooperarea în domeniul apărării și despre posibilitatea de a beneficia de tehnologii militare mai avansate.
„Avem o relație foarte bună cu autoritățile de acolo și, inclusiv cu domnul premier Niculescu, am abordat acest subiect de colaborare, inclusiv la nivel de schimb pe tehnologii militare”, a spus premierul.
Una dintre opțiunile analizate este accesul Republicii Moldova la achizițiile din cadrul programului european SAFE, de care beneficiază România. Tofan a precizat că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat.
„De exemplu, în cadrul SAFE, una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat șeful Guvernului.
Totodată, premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu trebuie să împiedice investițiile în apărare.
„Suntem o țară neutră, într-adevăr, în același timp o țară neutră nu este o țară neputincioasă care nu investește în apărarea sa. Vrem să investim în apărarea noastră”, a afirmat Tofan.
Interceptoarele de drone, prioritatea Republicii Moldova
Întrebat ce echipamente ar putea fi procurate, premierul a indicat sistemele de interceptare a dronelor.
„Prioritatea, evident, sunt interceptoarele de drone, inclusiv pentru că este o metodă eficientă ca și cost de a ne proteja spațiul aerian. Deci nu vorbim de sisteme extra sofisticate, scumpe, rachete Patriot și altele. Vorbim despre o generație nouă de tehnologii de interceptare, care sunt mult mai ieftine și sunt mai adaptate acelor provocări pe care le avem”, a explicat Vasile Tofan.
Premierul a menționat că amenințările vizează în special dronele de tip Geran și Shahed, care survolează spațiul aerian al țării. El nu a precizat un termen pentru eventualele achiziții, invocând caracterul sensibil al discuțiilor.
Republica Moldova încearcă să obțină sprijin și din partea Ucrainei, care dispune de experiență în utilizarea tehnologiilor militare în condiții de război.
„Am fost la Kiev și am semnat și acolo un parteneriat de cooperare tehnico-militară pentru a avea acces și la tehnologiile ucrainene, care sunt foarte performante pentru că sunt testate în timp real”, a declarat premierul.
Vasile Tofan: „Rușii nu înțeleg limbajul diplomatic”
Vasile Tofan a comentat și incidentele de securitate din Marea Neagră, inclusiv scufundarea unor nave comerciale. În opinia sa, Rusia încearcă să împiedice exporturile agricole ale Ucrainei și să-i intimideze pe comercianții care folosesc această rută maritimă.
„Evident, este o încercare de a bloca acest coridor de grâne. Și aceste scufundări fac parte din acest plan de intimidare a comercianților să folosească Marea Neagră”, a declarat premierul.
În opinia sa, statele europene și NATO trebuie să transmită un mesaj comun și să răspundă ferm acțiunilor Moscovei.
„Mi se pare foarte important ca Europa, NATO să vorbească cu o voce comună, pentru că Putin, rușii nu înțeleg limbajul diplomatic, ei înțeleg în primul rând limbajul forței”, a afirmat Tofan.
Autoritățile anticipează intensificarea atacurilor hibride
În interviu, Vasile Tofan a vorbit și despre amenințările hibride, afirmând că Republica Moldova se confruntă cu acestea de mai mult timp și că experiența acumulată a ajutat țara să le facă față.
„Moldova a fost, cred că, în primul val de amenințări hibride. Noi eram ținta acestor atacuri, probabil încă înainte să se vorbească despre conceptul de amenințări hibride. De cele mai multe ori le-am făcut față. Cred că moldovenii au dezvoltat și un anumit nivel de imunitate pentru aceste atacuri”, a spus premierul.
Autoritățile anticipează o intensificare a presiunilor, inclusiv în mediul online și în spațiul informațional.
„Din păcate, anticipăm o intensificare și la nivel de propagandă mediatică, și la nivel de atacuri cibernetice. Deci, este realitatea zilei de azi”, a declarat Tofan.
Premierul a avertizat și asupra riscurilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, care ar putea facilita identificarea vulnerabilităților sistemelor informatice.
„Vulnerabilitățile care nu erau neapărat ușor de descoperit de oameni pot fi acum mult mai ușor descoperite de algoritmii inteligenței artificiale. Și asta înseamnă că trebuie să investim și noi în aceasta. Exact așa facem”, a afirmat premierul.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de peste o sută de ori de drone și rachete, iar unele aparate au căzut și au explodat pe teritoriul țării.
Cel mai recent incident menționat de autorități a avut loc pe 23 octombrie, în satul Chiștelnița, raionul Telenești. O dronă de tip Geran-4, echipată cu încărcătură explozivă, s-a prăbușit la aproximativ 100 de metri de o locuință. Dacă ar fi explodat, casa de locuit din preajmă ar fi fost făcută una cu pământul.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul și a anunțat expulzarea unui diplomat rus.
În iunie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile lucrează la cadrul legal necesar pentru a putea produce drone și sisteme antidronă, iar, recent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat pregătirea unei inițiative legislative în acest sens și a respins speculațiile că Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina. Grosu a precizat că obiectivul anunțat de autorități vizează producerea dronelor pentru uz intern, nu pentru export.
Pe 26 octombrie, Republica Moldova și Ucraina au semnat, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care creează cadrul pentru schimb de experiență, tehnologii și cunoștințe practice, precum și pentru dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării.
