Una din două femei agresate nu cere ajutor: Soluții împotriva violenței, discutate la Chișinău
Deși numărul sesizărilor a crescut, statisticile nu reflectă amploarea reală a fenomenului violenței în Republica Moldova. Prejudecățile și teama de stigmatizare le împiedică pe multe victime să reclame abuzurile. Evoluția intervențiilor și impactul acestora sunt analizate în cadrul unei conferințe organizate la Chișinău în perioada 29–30 noiembrie.
Evenimentul este organizat de cele 24 de organizații membre ale Coaliției Naționale „Viața fără Violență” și reunește reprezentanți ai autorităților centrale și locale, specialiști în prevenirea și combaterea violenței, activiști, jurnaliști, medici și juriști.
La conferință sunt invitați și experți din Austria și România, iar discuțiile vor fi axate pe cauzele structurale ale violenței și pe modalitățile prin care instituțiile și societatea civilă pot interveni mai eficient.
„La capitolul legislației, Republica Moldova înregistrează progrese majore, iar în ultimii ani, probabil, am reușit cu o rapiditate colosală să actualizăm cadrul legislativ pentru a ține cont de noile forme de violență și provocările care au apărut”, a declarat Andreea Neaga, managera de comunicare a Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit acesteia, în legislație au fost incluse noțiuni ca femicidul, violența digitală, hărțuirea și urmărirea abuzivă. Cu toate acestea, existența unui cadru legal, fără alte măsuri de intervenție, nu garantează protecția victimelor. Aplicarea prevederilor depinde de resursele umane și financiare disponibile, precum și de cooperarea dintre instituțiile statului și organizațiile societății civile.
Un obstacol evidențiat este reticența victimelor de a cere ajutor. Andreea Neaga a menționat că 54% dintre femeile agresate nu solicită ajutor, iar mai puțin de 10% dintre persoanele care se confruntă cu violența raportează situația autorităților. Rușinea, stigmatizarea și presiunea de a păstra familia pot împiedica victimele să vorbească despre abuz sau să părăsească relația violentă.
„Nimeni nu stă de bunăvoie într-o relație violentă, însă dependența economică, presiunea socială, afectează capacitatea de a ieși din abuz”, a explicat specialista.
Andreea Neaga s-a referit și la necesitatea programelor de reabilitare pentru agresori, menționând că terapia comportamentală poate contribui la schimbarea comportamentului. Un exemplu este centrul din Drochia, inițiat de organizația „Artemida”, membră a Coaliției.
Prevenirea violenței presupune și educație pe termen lung, încă din copilărie, prin formarea unor relații bazate pe egalitate și respect.
„Educarea societății într-un spirit non-violent, al egalității, începe din școli, începe din grădinițe”, a menționat comunicatoarea.
Conferința din acest an își propune să pună în prim-plan experiențele femeilor care au trecut prin violență, astfel încât autoritățile să le asculte și să țină cont de nevoile lor în elaborarea și aplicarea politicilor de protecție.
Participanții urmează să discute despre responsabilitatea instituțiilor, accesul victimelor la servicii de sprijin și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor. Potrivit reprezentantei Coaliției, combaterea violenței necesită nu doar intervenția autorităților, ci și implicarea întregii societăți.
CITIȚI ȘI
- Egalitatea de gen în R. Moldova: „În teorie totul arată bine, însă practica lasă de dorit”
- „Puterea Exemplului” ajunge în 35 de localități din R. Moldova. Adolescenții vor învăța să recunoască și să prevină violența
- Numărul femeilor care cer ajutor în cazuri de violență a crescut de cinci ori în doi ani. Ministra Plugaru: Rețeaua centrelor de plasament va fi extinsă
- „Avem legi ca niște avioane noi, dar nu avem aeroport și nici piloți instruiți”: De ce eșuează statul în lupta cu violența domestică
