OPINII | R. Moldova își revizuiește legislația cu privire la apărare. Expert: „Astfel de legi trebuie să existe, nu trebuie să fie transformate în sperietori”
Acordurile de cooperare militară cu România și Ucraina, precum și modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării urmăresc consolidarea capacităților de securitate și apărare ale Republicii Moldova, susțin autoritățile. În timp ce opoziția, în special formațiunile proruse, acuză guvernarea că ar pregăti implicarea țării într-un conflict armat, experții subliniază că neutralitatea constituțională nu exclude consolidarea apărării naționale.
Dimpotrivă, în lipsa unor garanții internaționale de securitate, Republica Moldova trebuie să investească în propriile capacități de apărare, inclusiv în protecția spațiului aerian.
Acordul încheiat recent cu Ucraina, care prevede accesul Republicii Moldova la tehnologii testate, inclusiv la echipamente de interceptare a dronelor și la informații privind producerea acestora, precum și acordul cu România, prin care Armata Națională urmează să primească 62 de camioane militare, au stârnit critici din partea unor politicieni din opoziție și a susținătorilor acestora.
Totodată, proiectul de modificare a legislației privind instituirea stării de asediu sau de război a alimentat criticile opoziției, care acuză guvernarea că ar pregăti țara pentru implicarea într-un conflict militar.
Experții consultați de Teleradio-Moldova consideră însă că măsurile întreprinse de Ministerul Apărării sunt esențiale pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, în contextul riscurilor tot mai mari de securitate generate de acțiunile Federației Ruse.
Neutralitatea obligă guvernarea să investească în securitate
Promovat de peste 30 de ani, statutul de neutralitate a ajuns să fie perceput în conștiința colectivă drept un scut de apărare „din oficiu”, care nu ar necesita eforturi pentru consolidarea Armatei Naționale. Cu toate acestea, neutralitatea nu presupune un stat slab din punct de vedere militar. Dimpotrivă, consolidarea capacităților de apărare reprezintă o necesitate.
Analistul politic Nicolae Negru a explicat pentru Teleradio-Moldova că situația actuală de securitate impune măsuri ferme din partea autorităților.
„Noi ne aflăm într-o situație critică, foarte dificilă, în legătură cu acest război din Ucraina. Securitatea și apărarea noastră sunt amenințate și e nevoie de consolidarea lor. Neutralitatea fixată în articolul 11 din Constituție, așa cum a spus Curtea Constituțională, nu înseamnă că nu trebuie să ne apărăm, că nu trebuie să consolidăm apărarea și securitatea Republicii Moldova. E chiar o obligație a guvernării să asigure apărarea și securitatea statului”, a declarat Nicolae Negru.
Expertul consideră că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat radical situația de securitate din regiune, determinând actuala guvernare să investească în apărare și să remedieze deficiențele acumulate în timpul fostelor administrații.
„După atâția ani în care nu s-a făcut nimic în acest domeniu, iar acum situația geopolitică s-a schimbat radical în legătură cu invazia Ucrainei de către Rusia, provocată de intențiile Rusiei de a reface imperiul și de a împărți lumea în sfere de influență. Desigur că guvernarea a înțeles că nivelul de apărare și securitate este foarte redus și a început să repare greșelile fostelor conduceri”, a precizat Nicolae Negru.
Recuperarea acestor restanțe presupune reorientarea eforturilor Chișinăului către încheierea unor acorduri de cooperare militară, în primul rând cu statele vecine.
„Aceeași narațiune” a propagandiștilor
Documentele semnate la Kiev și București vor oferi Republicii Moldova posibilitatea de a îmbunătăți pregătirea profesională a militarilor și de a avea acces la tehnologii moderne de apărare.
Aceste inițiative au devenit însă ținta unor campanii intense de dezinformare, promovate pe canale de propagandă, prin care sunt criticate măsurile Guvernului de consolidare a securității naționale.
„Propagandiștii merg pe aceeași narațiune că avem statutul de neutralitate, iar armata este de decor, una simbolică mai degrabă, că pe noi ne apără neutralitatea și noi nu trebuie să sporim capacitatea, nu trebuie să investim în apărare, pentru că ne aduce riscuri. Aceasta a fost, de fapt, politica comuniștilor și chiar a socialiștilor când au fost la guvernare. Însă noi suntem acum în plin proces de reformare și modernizare a Armatei Naționale, proces care a început în anul 2021”, a comentat comentatorul politic Ion Tăbârță.
Potrivit analistului, Republica Moldova are nevoie de echipamente militare moderne, iar parteneriatele cu România și Ucraina ar putea contribui la consolidarea capacităților de apărare, în condițiile în care statutul de neutralitate constituțională nu permite aderarea la o alianță militară.
„În mod evident, un stat neutru, care nu beneficiază de o umbrelă de securitate, încearcă să-și fortifice capacitatea de apărare prin alte modalități, inclusiv prin acorduri și tratate de apărare. Însă aceste acorduri nu sunt tratate bilaterale de apărare care să implice intervenții reciproce în cazul unui atac din partea altui stat”, a punctat Ion Tăbârță.
Neutralitatea vulnerabilă a R. Moldova, în interesul Moscovei
La rândul său, istoricul Octavian Țîcu, fost deputat, consideră că, după războiul din 1992 împotriva Republicii Moldova, Federația Rusă a urmărit să mențină țara într-o stare de vulnerabilitate militară în raport cu regiunea transnistreană și să o îndepărteze de cooperarea cu organizațiile internaționale politico-militare.
„Prin urmare, toți cei care promovează ideea că R. Moldova nu trebuie să-și dezvolte capacitățile militare, că nu trebuie să producă drone sau să se înarmeze, urmează, de fapt, o narațiune promovată încă din anul 1992, care a continuat sub mai multe guvernări. Acum, în condițiile în care avem o guvernare proeuropeană, interesată de întărirea capacităților de apărare și securitate, forțele străine încearcă să discrediteze această guvernare, să lovească în parcursul de integrare europeană și să discrediteze Ministerul Apărării”, a subliniat istoricul.
Securitatea R. Moldova nu poate exista fără România și Ucraina
Republica Moldova și Ucraina au semnat, pe 26 octombrie, un acord de cooperare tehnico-militară, care va oferi țării noastre posibilitatea de a-și securiza spațiul aerian și de a produce drone de interceptare, folosind tehnologii dezvoltate și testate de ucraineni pe câmpul de luptă.
„Acordul tehnico-militar de cooperare cu Ucraina este esențial pentru Republica Moldova, deoarece trebuie să fim pregătiți pentru eventuale incursiuni ale dronelor pe teritoriul nostru. Mai mult, noi vom avea acces la tehnologii avansate care permit antreprenorilor ucraineni să facă investiții strategice în Republica Moldova, pentru ca noi să producem drone”, a explicat expertul în securitate de la WatchDog, Andrei Curăraru.
Acesta a precizat că, deși dronele vor fi asamblate pe teritoriul Republicii Moldova, ele nu vor putea fi exportate în Ucraina, întrucât, potrivit expertului, un asemenea pas ar încălca statutul de neutralitate al țării. În schimb, dispozitivele ar urma să fie utilizate exclusiv pentru protejarea spațiului aerian național în cazul pătrunderii ilegale a dronelor rusești.
„Poziția noastră este că trebuie să ne apărăm. Numărul dronelor care ajung pe teritoriul Republicii Moldova crește, iar dacă nu vom lua măsuri concrete, o tragedie cu pierderi de vieți omenești sau alte prejudicii majore este aproape inevitabilă. De aceea, acordul ne oferă soluții eficiente și accesibile pentru interceptarea acestor drone”, a adăugat expertul.
Colaborarea bilaterală va include, de asemenea, sprijin tehnic pentru instruirea militarilor și schimburi directe de experiență, necesare pentru consolidarea capacităților Armatei Naționale.
„Acordul cu Ucraina nu este un acord clasic referitor doar la procesul de reformare și modernizare a armatei, ci asigură și creșterea gradului de instruire a ofițerilor. Prin aceste acțiuni vom crește capacitatea de apărare, dar documentul nu obligă Chișinăul să lupte de partea ucraineană și nici să achiziționeze tehnică militară ucraineană”, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.
Un alt acord de cooperare în domeniul securității, semnat de Republica Moldova la 2 noiembrie, vizează achiziționarea în comun cu România a echipamentelor militare, prin intermediul instrumentului european SAFE - Acțiunea pentru Securitatea Europei.
Experții consideră că acest parteneriat va facilita accesul Republicii Moldova la tehnologii avansate, la costuri mai mici, și va crea oportunități de finanțare sau cofinanțare din fonduri europene.
În baza acordului, Armata Națională urmează să primească 62 de camioane militare multifuncționale, achiziționate împreună cu România. Totodată, parteneriatul va contribui la dezvoltarea capacităților logistice și operaționale ale forțelor armate ale Republicii Moldova, la alinierea acestora la standardele militare internaționale și la creșterea interoperabilității dintre cele două state.
„Ucraina are cea mai avansată armată în practicile de interceptare a dronelor și rachetelor rusești și este foarte bine că noi am reușit să semnăm acest acord. În privința României, lucrurile sunt mai complexe, pentru că avem o istorie mai îndelungată de colaborare militară - de la contingente mixte, exerciții militare, diferite instruiri și parteneriate, până la acordul care oferă în mod efectiv tehnică militară și acces la sistemul de apărare românesc. La ora actuală, nu putem concepe sistemul de securitate al Republicii Moldova fără România și fără Ucraina”, a declarat Octavian Țîcu.
„Când apare un risc, trebuie să știi cum să reacționezi”
Guvernul a elaborat un proiect de lege pentru actualizarea cadrului juridic în domeniul securității, care prevede noi mecanisme de reacție a autorităților la eventualele amenințări.
Potrivit proiectului, posibilitatea declarării stării de asediu sau a stării de război ar urma să fie extinsă și la anumite situații în care nu există un atac armat direct, inclusiv în contextul amenințărilor hibride, care nu erau reglementate explicit în legislația de acum două decenii.
„Majoritatea acestor măsuri erau prevăzute anterior, doar că acum s-au extins la atacuri hibride: destabilizare internă orchestrată din exterior, atacuri cibernetice, sabotaj militar sau economic”, a punctat Andrei Curăraru.
Printre noile prevederi se numără obligația anumitor categorii de cetățeni stabiliți în străinătate de a reveni în țară în caz de necesitate. Este vorba despre rezerviști și specialiști militari ale căror competențe sunt considerate importante pentru Armata Națională.
„Este o normă mai degrabă orientată spre anumite categorii valoroase de militari, care într-adevăr ar putea să revină, pentru că își înțeleg misiunile și îndatoririle. Cu toate acestea, este o prevedere mai degrabă controversată, care nu va putea fi aplicată ușor”, a apreciat expertul.
Andrei Curăraru s-a referit și la obligația cetățenilor de a pune anumite bunuri la dispoziția armatei în scopuri de apărare, precizând că această prevedere există de mai mult timp și este întâlnită în legislația mai multor state: „Dacă Armata Națională va avea nevoie eventual de un microbuz sau de alte bunuri pentru derularea operațiunilor militare, acestea vor putea fi rechiziționate de la cetățeni, oferindu-se compensații în cazul producerii unor pagube”.
Expertul subliniază că Republica Moldova trebuie să dispună de un cadru legislativ flexibil, care să permită autorităților să reacționeze rapid în diferite situații de criză. Chiar dacă unele mecanisme nu vor fi activate niciodată, este esențial ca statul să aibă proceduri clare de intervenție în cazul apariției unor amenințări.
„Ce vom face dacă infrastructura noastră energetică va fi atacată pe teritoriul nostru? Astfel de legi trebuie să existe, dar nu trebuie să se transforme în sperietori. Noi trebuie să știm să ne apărăm, chiar dacă aceste mecanisme nu vor fi puse în aplicare niciodată. Pentru că un stat și suveranitatea acestuia se apără, iar politicienii care se declară suveraniști ar trebui să știe acest lucru”, a adăugat Andrei Curăraru.
O poziție similară a exprimat și analistul politic Ion Tăbârță, care consideră că actualizarea legislației este necesară, întrucât numeroase măsuri din domeniul apărării nu beneficiază, în prezent, de un cadru juridic adecvat.
„Ai un pericol real, dar nu ai acoperire juridică pentru a ști cum să acționezi. Trebuie să existe protocoale foarte clare, astfel încât, dacă apare un risc sau o amenințare, statul să știe exact cum să reacționeze”, a punctat comentatorul politic.
Republica Moldova are nevoie de o politică clară în domeniul apărării și securității, în contextul războiului din Ucraina, ale cărui consecințe afectează direct țara noastră, afirmă istoricul Octavian Țîcu.
„Republica Moldova este, de fapt, vulnerabilă la orice intruziune a dronelor, aparatelor de zbor și rachetelor pe care Rusia le lansează împotriva Ucrainei și care străbat sistemul de apărare, intrând în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României. Producția de drone este, la ora actuală, mai mult decât o necesitate, pentru că ne aflăm în prima linie a războiului. Acest lucru trebuie să-l înțelegem cu toții”, a conchis istoricul.
CITIȚI ȘI:
