Protecția jurnaliștilor nu trebuie să rămână doar pe hârtie. Apelul Consiliului Europei pentru R. Moldova
Republica Moldova trebuie să treacă de la adoptarea documentelor strategice la măsuri concrete pentru protejarea jurnaliștilor, prin prevenirea amenințărilor, investigarea eficientă a atacurilor, combaterea hărțuirii online și protejarea reprezentanților presei de procesele judiciare abuzive.
Declarații în acest sens au fost făcute de Rodica Ciochina, consilieră de politici și manageră a campaniei Consiliului Europei pentru siguranța jurnaliștilor „Jurnaliștii contează”, într-un interviu acordat jurnalistului Anatol Caciuc de la Radio Moldova, la Strasbourg, Franța.
Planul Național de acțiune privind siguranța jurnaliștilor, adoptat în aprilie 2026, reprezintă un pas important, însă eficiența acestuia va depinde de implementare, de responsabilitățile asumate de instituții și de monitorizarea constantă a rezultatelor, afirmă Rodica Ciochina.
Potrivit reprezentantei Consiliului Europei, una dintre principalele concluzii ale primilor ani ai campaniei este că siguranța jurnaliștilor nu poate fi asigurată de o singură instituție, ci presupune cooperarea dintre autorități, poliție, procuratură, organizații media și comunitatea jurnalistică.
Experiența mai multor state europene demonstrează că mecanismele comune de intervenție pot contribui la prevenirea atacurilor și la reacții mai rapide atunci când jurnaliștii sunt amenințați. Evaluarea de la jumătatea campaniei, realizată în 2025, a confirmat importanța schimburilor de experiență și a structurilor naționale, evidențiind și necesitatea ca acestea să producă rezultate măsurabile și să implice activ jurnaliștii.
„Una dintre principalele lecții este că siguranța jurnaliștilor necesită cooperarea multilaterală: autorități, poliție, procurori, jurnaliști și organizații media”, a subliniat Rodica Ciochina.
Până în 2027, Consiliul Europei își propune să insiste asupra implementării măsurilor asumate, sprijinirii statelor care au nevoie de asistență. Accentul se va pune combaterea hărțuirii online, protecția femeilor jurnaliste și prevenirea proceselor judiciare abuzive. Un alt obiectiv este ca, după încheierea campaniei, să rămână funcțională o rețea permanentă de puncte naționale de contact.
42 de puncte naționale de contact în statele Consiliului Europei
Campania „Jurnaliștii contează” a produs deja rezultate la nivel instituțional. Rețeaua numără 42 de puncte naționale de contact din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. De asemenea, au fost raportate aproximativ 28 de comitete sau structuri naționale, iar 13 state au adoptat planuri naționale de acțiune privind siguranța jurnaliștilor.
Aceste evoluții arată că protecția reprezentanților presei este tot mai mult tratată ca o responsabilitate comună a autorităților și a sectorului media. În mai multe țări au fost introduse protocoale de colaborare cu poliția, mecanisme de intervenție și programe de instruire pentru autorități.
Totuși, Rodica Ciochina atrage atenția că existența unor mecanisme și documente oficiale nu garantează automat siguranța jurnaliștilor. Amenințările, inclusiv cele din mediul digital, continuă să reprezinte o problemă, iar eficiența măsurilor trebuie evaluată prin capacitatea instituțiilor de a preveni atacurile și de a-i trage la răspundere pe cei responsabili.
Protecția jurnaliștilor nu înseamnă doar legi, ci și aplicarea lor
În Republica Moldova, Planul Național de acțiune privind siguranța jurnaliștilor, adoptat în aprilie 2026, este considerat un pas important în consolidarea mecanismelor de protecție a presei. Documentul include măsuri pentru prevenirea amenințărilor, investigarea atacurilor asupra jurnaliștilor, instruirea polițiștilor și procurorilor, protecția în mediul online și combaterea proceselor judiciare abuzive.
Potrivit Rodicăi Ciochina, următoarea etapă este aplicarea efectivă a prevederilor, prin stabilirea unor responsabilități clare și instituirea unui mecanism de monitorizare. În opinia sa, Planul Național și crearea unui eventual Comitet Național se completează reciproc. Dacă primul stabilește acțiunile care trebuie întreprinse, un comitet ar putea asigura coordonarea instituțiilor responsabile și implicarea reprezentanților comunității jurnalistice în aplicarea acestora.
Autoritățile de la Chișinău au solicitat și organizarea unei vizite de studiu pentru a face schimb de experiență cu statele care au deja asemenea structuri. Demersul indică interesul pentru dezvoltarea unui organism național de coordonare.
Un alt aspect important vizează cadrul juridic necesar pentru protejarea reprezentanților presei. Rodica Ciochina consideră că un cadru legislativ solid este indispensabil, însă nu toate statele au nevoie de o lege specială dedicată exclusiv siguranței jurnaliștilor.
Statele europene utilizează instrumente juridice diferite, de la prevederi penale și garanții privind confidențialitatea surselor, până la mecanisme de combatere a proceselor judiciare abuzive, cunoscute sub denumirea de SLAPP. În 2024, Consiliul Europei a adoptat o recomandare în acest domeniu, iar Uniunea Europeană a aprobat o directivă anti-SLAPP.
În cazul Republicii Moldova, este importantă identificarea eventualelor lacune legislative, dar și instruirea celor care aplică legea. Protecția efectivă a jurnaliștilor nu poate fi asigurată doar prin adoptarea unor acte normative, ci presupune și capacitatea instituțiilor de a interveni prompt și eficient.
Tinerii, vulnerabili în fața dezinformării
Campania Consiliului Europei pune un accent tot mai mare și pe educația media, în special în rândul tinerilor. Pentru mulți dintre aceștia, rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare, iar dezvoltarea inteligenței artificiale face tot mai dificilă identificarea imaginilor false și a conținutului manipulator.
În acest context, tinerii au nevoie de competențe practice pentru verificarea surselor, recunoașterea materialelor false, înțelegerea modului în care funcționează algoritmii și identificarea campaniilor de dezinformare coordonate. Rodica Ciochina consideră că școlile, universitățile, organizațiile de tineret și redacțiile ar trebui să colaboreze pentru organizarea atelierelor, proiectelor jurnalistice și întâlnirilor cu profesioniști din domeniu.
O conferință internațională dedicată acestei inițiative va avea loc în perioada 9-10 noiembrie 2026, la Strasbourg, și va reuni tineri, jurnaliști și experți pentru discuții și ateliere practice. Participanții au fost selectați în urma unui apel deschis, destinat tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani din statele membre ale Consiliului Europei, interesați sau activi în jurnalism, crearea de conținut, educație media ori participare democratică. La eveniment va participa și un jurnalist din Republica Moldova, care va prezenta experiența și perspectiva locală.
Hărțuirea online, o amenințare tot mai complexă
Un alt domeniu prioritar al campaniei îl reprezintă protecția jurnaliștilor în mediul digital. Hărțuirea online nu se limitează la comentarii ostile, ci include amenințări, publicarea datelor personale, atacuri coordonate, compromiterea conturilor și distribuirea de conținut fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Femeile jurnaliste sunt expuse în mod special atacurilor cu caracter sexist. Astfel de acțiuni pot avea consecințe serioase asupra activității profesionale, determinând autocenzura, renunțarea la anumite investigații sau chiar abandonarea profesiei.
Reprezentanta Consiliului Europei susține că amenințările digitale trebuie tratate cu aceeași seriozitate ca agresiunile fizice. Printre măsurile necesare se numără instruirea polițiștilor și procurorilor, instituirea unor canale clare de raportare, precum și acordarea de sprijin juridic, tehnic și psihologic victimelor.
Siguranța femeilor jurnaliste și combaterea hărțuirii online au fost abordate explicit în cadrul reuniunii organizate la Chișinău în 2026, dar și în discuții tematice desfășurate în Finlanda. Consiliul Europei încurajează statele să includă asemenea măsuri în planurile naționale de acțiune.
Mecanisme de intervenție rapidă pentru jurnaliștii de investigație
Protecția jurnaliștilor de investigație reprezintă o altă prioritate, în special pentru cei care documentează cazuri de corupție, dezinformare sau interferențe electorale.
Aceștia se pot confrunta cu amenințări fizice, supraveghere ilegală, presiuni economice și procese judiciare intentate pentru intimidare. În aceste condiții, un instrument esențial este mecanismul de evaluare a riscurilor și de intervenție rapidă, care să permită acordarea protecției înainte ca amenințările să se transforme în atacuri.
Poliția și procuratura trebuie să investigheze inclusiv persoanele care organizează sau coordonează amenințările, nu doar autorii direcți ai agresiunilor. Și redacțiile au responsabilități în acest proces, fiind necesară elaborarea unor protocoale proprii de securitate și dezvoltarea capacității de a oferi sprijin jurnaliștilor aflați în situații de risc.
„Atunci când protejăm un jurnalist, protejăm și dreptul întregii societăți de a fi informată”, a conchis Rodica Ciochina, în interviul pentru Radio Moldova.
Mesajul Campaniei Consiliului Europei „Jurnaliștii contează” este că siguranța presei nu reprezintă doar o problemă profesională, ci una care privește întreaga societate.
CITIȚI ȘI:
