Foști oficiali, despre federalizarea Republicii Moldova: Rusia încearcă să blocheze aderarea la UE, dar nu poate impune un asemenea plan
Federalizarea Republicii Moldova ar putea deveni un instrument prin care Rusia să încerce să blocheze aderarea țării la Uniunea Europeană, folosindu-se de influența pe care o exercită în regiunea transnistreană și în Găgăuzia. Totuși, un asemenea scenariu nu poate fi impus fără acordul Chișinăului, iar actuala majoritate parlamentară proeuropeană face improbabilă realizarea acestuia.
Subiectul federalizării Republicii Moldova nu este unul nou, însă discuțiile au fost relansate după apariția unor informații în presa internațională potrivit cărora Rusia ar fi inclus această propunere printre condițiile prezentate în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina.
Ideea federalizării nu a fost abandonată niciodată de Kremlin, ci a fost promovată în funcție de evoluțiile politice din regiune. Readucerea subiectului în atenția publică ar putea avea legătură inclusiv cu procesele electorale din Găgăuzia și regiunea transnistreană, unde Moscova încearcă să-și mențină influența.
„Ideea de federalizare nu a dispărut niciodată de la Moscova, doar că în anumite momente a fost trecută sub tăcere, altă dată a fost scoasă și promovată. Rusia transmite un mesaj atât Comratului, cât și Tiraspolului că 'noi vă sprijinim, suntem aproape, noi vrem federalizarea', fiindcă ei nu vor aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, în cadrul unei emisiuni de la Realitatea.
Totuși, actualul context politic și constituțional nu permite realizarea unui asemenea scenariu, susține fostul minsitru.
„Eu nu cred că noi trebuie să ne speriem de acest dosar, fiindcă pentru a federaliza Republica Moldova cu actuala guvernare și cu o majoritate pro-europeană este imposibil. Da, Rusia anunță ce vrea și că va face tot ce poate ca să ne blocheze parcursul european, dar federalizarea rămâne doar în mințile lor, fiindcă noi astăzi nu avem de gând să ne federalizăm. Noi avem o Constituție care stabilește clar: suntem stat unitar”, a punctat Anatol Șalaru.
Diviziunile din societate și influența pe care Rusia continuă să o exercite asupra unor categorii de cetățeni reprezintă vulnerabilități care ar putea fi exploatate pentru promovarea federalizării Republicii Moldova. În același timp, Moscova obișnuiește să înainteze cerințe maximale în cadrul negocierilor, pentru a avea ulterior de unde face concesii, a explicat fostul conducător al Serviciului de Informații și Securitate, Valentin Dediu.
„Rușii permanent — din practica mea de activitate am observat că rușii permanent când merg la negocieri pun mai mult, ar vrea mai mult să câștige decât conștient știu că nu vor câștiga, dar pun sarcini mai multe ca pe urmă să aibă unde merge la cedări și așa se numește 'a mers la compromis'. În cazul nostru este posibil și asta să fie pusă în discuții. Drept că nu s-a difuzat deschis întrebarea aceasta, nu e oficială, dar e posibil să existe”, a explicat Valentin Dediu.
Memorandumul Kozak: ce prevedea planul de federalizare din 2003
Federalizarea Republicii Moldova a mai fost propusă oficial de Rusia în 2003, prin așa-numitul Memorandum Kozak, elaborat de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin. Documentul prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, formată din trei entități: teritoriul administrat de Chișinău, regiunea transnistreană și Găgăuzia.
Una dintre cele mai controversate prevederi viza distribuirea puterii în viitorul Parlament federal. Acesta urma să aibă două camere: una cu 71 de deputați și un Senat cu 26 de membri, dintre care 13 ar fi reprezentat teritoriul administrat de Chișinău, nouă – regiunea transnistreană și patru – Găgăuzia. Până în 2015, adoptarea unor legi organice federale ar fi necesitat votul a trei pătrimi dintre senatori. Astfel, reprezentanții regiunii transnistrene ar fi putut bloca adoptarea unor legi importante pentru întregul stat, după cum a constatat inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Planul mai prevedea acordarea unor competențe extinse regiunii transnistrene, atribuirea unui statut oficial limbii ruse pe întreg teritoriul federației și menținerea unei prezențe militare ruse în Republica Moldova
Semnarea memorandumului era programată pentru 25 noiembrie 2003, la Chișinău, în prezența președintelui rus Vladimir Putin. Documentul fusese deja parafat de Vladimir Voronin și liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. Totuși, în ultimul moment, președintele Republicii Moldova a renunțat la semnare, pe fondul protestelor de la Chișinău, al divergențelor privind prevederile documentului și al rezervelor exprimate de partenerii occidentali. Vizita lui Vladimir Putin a fost anulată.
CITIȚI ȘI:
