Reforma salarizării: 60% din fonduri vor ajunge în educație. „Este, mai degrabă, o recuperare a puterii de cumpărare decât un impuls suplimentar”

Aproximativ 60% din fondurile alocate reformei salarizării vor fi direcționate către sectorul educației, iar cele mai mari beneficii le vor avea angajații cu venituri mici. Potrivit expertului economic Dumitru Vicol, percepția că noul sistem i-ar favoriza pe demnitari a fost alimentată de informații care prezintă distorsionat impactul majorărilor.
Începând cu 2027, peste 170 de mii de angajați din sectorul bugetar ar urma să beneficieze de creșteri salariale de 15.7%, în medie. Pentru implementarea reformei, care urmărește reducerea inechităților salariale, sunt prevăzute 3.2 miliarde de lei.
**„Pentru moment, ar putea fi considerată o abordare dezechilibrată, dar aceasta este doar o percepție pe care anumite persoane au încercat să o transmită în societate. În principiu, cei care câștigă cel mai puțin sunt cei care beneficiază de cele mai mari avantaje. Este adevărat că în educație sunt prevăzute creșteri importante, aici fiind direcționată cea mai mare parte a fondurilor, practic aproximativ 60% din costul total al reformei. Impactul reformei a fost distorsionat prin prezentarea unor informații potrivit cărora anumiți deputați, președintele și membrii Parlamentului ar urma să primească mult mai mult”*, a explicat expertul economic Dumitru Vicol, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Referindu-se la salarizarea demnitarilor, subiect care a stârnit numeroase discuții, în special în contextul majorării salariilor deputaților, expertul a precizat că trebuie luate în considerare două aspecte: structura actuală a veniturilor și impactul financiar al creșterilor propuse.
Potrivit acestuia, pe lângă salariu, deputații beneficiază de indemnizații și alocații pentru cheltuielile aferente exercitării mandatului, inclusiv pentru remunerarea unui asistent și a unui consilier.
„De fapt, acestea sunt incluse acum în salariu. În principiu, dacă luăm în calcul întregul pachet de care beneficiază un deputat, creșterea nu va fi atât de mare. În realitate, majorarea este de doar 8.000 de lei, dacă luăm în considerare întregul pachet de remunerare. Un alt element important este costul. Practic, costul acestei majorări pare să fie mai mare decât în cazul altor categorii, de exemplu, al angajaților din sectorul educației. Însă, în principiu, aceasta reprezintă mai puțin de un procent din costul total al reformei, deci este nesemnificativă la nivel general”, a menționat Dumitru Vicol.
Expertul a subliniat că cea mai mare parte a fondurilor prevăzute pentru reformă va fi direcționată către angajații cu venituri mai mici, în special cei din sistemul educațional.
Pe de altă parte, sindicatele consideră că majorările salariale anunțate nu sunt suficiente pentru a compensa scumpirile din ultimii ani.
Reprezentanții acestora atrag atenția și asupra faptului că proiectul nu prevede un mecanism de ajustare automată a salariilor în funcție de inflație.
„Este adevărat că indexările sau reevaluările salariale, după adoptarea acestei reforme, vor fi raportate la creșterea PIB-ului nominal. Practic, ideea este că salariile vor crește în funcție de ritmul de creștere a economiei. Totuși, ar putea exista situații în care majorările salariale să nu recupereze integral creșterea inflației. Am auzit argumentul potrivit căruia creșterea prețurilor din ultimii doi ani a fost mai mare decât majorarea salarială prevăzută acum. De fapt, este vorba mai degrabă despre o recuperare a puterii de cumpărare decât despre un impuls suplimentar al acesteia”, a spus Vicol.
Economistul și-a exprimat, totodată, rezervele cu privire la sustenabilitatea financiară a reformei. Potrivit acestuia, cele 3.2 miliarde de lei prevăzute pentru majorările salariale se situează la limita veniturilor suplimentare pe care statul estimează că le va colecta în 2027.
În aceste condiții, menținerea cheltuielilor pe termen lung ar putea pune presiune asupra bugetului, mai ales în contextul în care unele surse de venit au caracter temporar.
„Trebuie să ținem cont că unele măsuri sunt temporare, cum ar fi taxa pentru bănci. Din acest motiv, în 2028 și 2029 situația ar putea deveni puțin mai dificilă. Oricum, se transmite și mesajul că bugetul funcționează la limită și nu mai poate suporta foarte multe cheltuieli suplimentare”, a conchis expertul, la postul public de radio.
Parlamentul a aprobat, pe 16 noiembrie, în prima lectură, proiectul de reformare a sistemului de salarizare în sectorul bugetar, cu votul a 53 de deputați.
Documentul prevede majorări salariale pentru peste 172 de mii de angajați, în medie cu 15.7%, începând cu 1 ianuarie 2027, pentru care vor fi alocate aproximativ 3.2 miliarde de lei.
Cele mai mari creșteri procentuale sunt prevăzute în domeniul apărării, de 20.6%, în timp ce salariile din administrația publică și ordine publică vor crește cu 15%, iar cele din învățământ, cultură și sport – cu 14%.
Reforma urmărește reducerea discrepanțelor salariale și prevede includerea sporului lunar fix de 1.300 de lei în salariul de bază, precum și limitarea componentei variabile a remunerației la 30%.
Totodată, numărul valorilor de referință utilizate la calcularea salariilor va fi redus treptat, iar sporurile pentru performanță vor fi acordate în funcție de rezultatele evaluării profesionale.
Proiectul prevede și plăți compensatorii pentru angajații ale căror venituri ar putea scădea în urma aplicării noii grile de salarizare.
Pentru a intra în vigoare, reforma urmează să fie adoptată și în lectura a doua, majorările fiind planificate pentru începutul anului viitor.
CITIȚI ȘI: