Social

Participanții la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl contestă modul de calculare a pensiilor și cer intervenția Parlamentului

Publicat

Participanții la lichidarea consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobîl cer revizuirea legii care le garantează protecția socială, inclusiv schimbarea modului de calculare și recalculare a pensiilor. Aceștia susțin că modificările legislative din ultimii ani le-au redus unele drepturi și solicită ajustarea pensiilor și a altor prestații sociale la condițiile economice actuale.

Una dintre principalele probleme discutate în cadrul consultărilor publice organizate marți, 17 noiembrie, la Parlament, a fost modul de calculare a pensiilor de dizabilitate pentru participanții la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl. În special, a fost abordată situația persoanelor care au primit plăți în ruble sovietice pentru activitatea desfășurată în zona contaminată radioactiv.

Grigore Moisei, reprezentant al unui grup de participanți la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl, a declarat că a lucrat în zona afectată în anii 1986 și 1987, fiind remunerat cu 3.553 de ruble sovietice pentru cele 40 de zile de activitate.

Acesta susține că, în baza Legii nr. 909 din 1992 și a unor acorduri internaționale, sumele primite atunci ar trebui convertite la cursurile oficiale de schimb și luate în considerare la calcularea pensiei. În urma unei solicitări adresate Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, instituția i-ar fi comunicat că pensia sa de bază constituie 424 de lei. Moisei consideră că această sumă nu reflectă veniturile și indemnizațiile primite pentru activitatea desfășurată în zona afectată de catastrofa nucleară.

Reprezentantul veteranilor a povestit că a încercat în repetate rânduri să obțină explicații de la instituțiile responsabile. Potrivit acestuia, în decembrie 2024, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a avut loc o ședință în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea recalculării sumelor primite în perioada sovietică, prin raportarea acestora la cursurile oficiale de schimb ale rublei sovietice, dolarului american și leului moldovenesc.

Moisei susține că reprezentanții instituțiilor participante au fost de acord să examineze această posibilitate și să solicite informații de la Banca Națională a Moldovei pentru efectuarea calculelor.

În urma demersului, suma primită pentru activitatea desfășurată la Cernobîl ar fi fost echivalentă, spune el, cu aproximativ 3.802 dolari, respectiv circa 69.631 de lei, conform calculelor prezentate de acesta. Totuși, metoda de recalculare propusă nu a fost aplicată. Ulterior, instituțiile responsabile i-au comunicat că aplică prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 149 din 2001.

Grigore Moisei consideră că, la stabilirea pensiilor, autoritățile ar trebui să țină cont și de prevederile actelor normative anterioare, inclusiv de cele care reglementează aplicarea Legii nr. 909 privind protecția socială a persoanelor afectate de catastrofa de la Cernobîl.

El a criticat lipsa unui mecanism clar de recalculare a pensiilor și a afirmat că persoanele care încearcă să-și revendice drepturile sunt trimise de la o instituție la alta, fără să primească soluții concrete.

„Au trecut 26 de ani. Oamenii nu au primit ceea ce trebuiau să primească și la ce aveau dreptul. Este un drept garantat de stat”, a afirmat Grigore Moisei, solicitând intervenția Parlamentului.

Valeriu Cazac, președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din municipiul Chișinău, consideră că problema pensiilor trebuie abordată printr-o revizuire a întregii Legi nr. 909, nu doar prin modificarea unui singur articol. Potrivit acestuia, legea a fost modificată de 22 de ori de la adoptare, însă multe dintre problemele beneficiarilor au rămas nerezolvate.

Cazac a explicat că participanții la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl provin din categorii diferite, printre care militari și civili trimiși în zona afectată de la locurile de muncă. El a menționat și situația persoanelor evacuate, subliniind că legislația ar trebui să țină cont de nevoile și drepturile specifice fiecărei categorii.

Reprezentantul asociației a precizat că a fost elaborată deja o variantă preliminară a modificărilor legislative, inclusiv a prevederilor privind pensiile de dizabilitate. În opinia sa, revizuirea legii ar trebui să țină cont nu doar de cuantumul pensiilor, ci și de evoluția salariului mediu pe economie și de costurile minime de trai.

„În 1992, când a fost elaborată legea, (... ) pensia era calculată pornind de la două salarii medii pe țară. Salariul mediu era de aproximativ 300 de lei, iar noi am stabilit 600 de lei. Vă rog să luați ca bază legea inițială din 1992, nu doar modificările care au fost operate de 22 de ori. Să vedem ce s-a îmbunătățit și ce s-a înrăutățit de-a lungul timpului. La acel moment, 600 de lei reprezentau, la nivel național, o satisfacție morală și materială pentru noi. Dacă indexările s-ar fi făcut în raport cu evoluția salariului la nivel național, poate că am fi ajuns și astăzi la valoarea unui salariu mediu sau chiar a două salarii medii pe țară. Acum, unii dintre noi, inclusiv eu, am ajuns să primim pensii de aproximativ 5.600 de lei. Vă dați seama ce înseamnă acest lucru?”, a întrebat Valeriu Cazac.

Persoanele cu dizabilități și văduvele lichidatorilor de la Cernobîl reclamă lipsa sprijinului social

Pe lângă problema pensiilor, foștii participanți la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl și familiile acestora se confruntă și cu dificultăți în accesarea serviciilor sociale.

Un reprezentant al asociației din sectorul Ciocana al Chișinăului a semnalat că unele persoane cu dizabilități severe nu beneficiază de îngrijire la domiciliu din cauza listelor de așteptare.

Acesta a atras atenția și asupra situației văduvelor foștilor lichidatori, multe dintre ele confruntându-se cu dificultăți financiare și având nevoie de sprijin social.

Potrivit lui, organizația are în evidență 179 de văduve. Unele dintre acestea ar fi rămas fără sprijin după decesul soților, survenit la câțiva ani după participarea la operațiunile de lichidare a consecințelor catastrofei nucleare.

Reprezentantul asociației a reclamat accesul insuficient la ajutoare și servicii sociale, menționând că, în unele cazuri, membrii asociației au fost nevoiți să contribuie din propriile resurse pentru a sprijini familiile aflate în dificultate.

Pensii mai mari decât cele pentru limită de vârstă

La audierile de la Parlament au fost semnalate și dificultățile cu care se confruntă familiile care îngrijesc copii și adulți cu dizabilități severe, în special nevoia de servicii de asistență permanentă și de spații special amenajate pentru îngrijirea acestora.

Participanții la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl pot beneficia de pensii pentru limită de vârstă, în condiții mai avantajoase, potrivit Legii nr. 156, sau de pensii de dizabilitate, în baza Legii nr. 909, a explicat Viorica Vladicescu, șefa Serviciului politici de protecție a veteranilor din cadrul Guvernului.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) calculează ambele tipuri de pensii, iar beneficiarului îi este acordată cea cu valoarea mai mare.

„Pensia medie a participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl este de 7.136 de lei, comparativ cu pensia pentru limită de vârstă a populației generale, care este de 4.823 de lei, și cu pensia medie de dizabilitate, tot la nivel general, care este de 3.261 de lei. Pe lângă aceste pensii, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl mai beneficiază de un set de măsuri și prestații sociale. În urma unui calcul foarte general, foarte amănunțit, efectuat de noi, am ajuns la cifra de peste 13.000 de lei pe lună. Această sumă include ajutorul material anual, compensațiile, concediul suplimentar plătit pentru persoanele care activează, alocația lunară de stat și alte prestații”, a precizat Viorica Vladicescu.

Pornind de la aceste date, reprezentanta Guvernului a propus analizarea posibilității de a comasa unele prestații sociale și de a folosi resursele disponibile pentru majorarea pensiilor sau a unui număr mai mic de alocații, dar cu valori mai mari. Ea a oferit drept exemplu măsurile aplicate în cazul veteranilor de război, când unele prestații au fost eliminate, iar alocația lunară de stat a fost majorată.

Referindu-se la situația văduvelor participanților la lichidarea consecințelor catastrofei, Vladicescu a precizat că 560 de persoane beneficiază de o alocație lunară de stat de 1.250 de lei. Potrivit acesteia, văduvele pot solicita și pensia de urmaș, dacă aceasta este mai avantajoasă decât pensia proprie.

De asemenea, în cazul decesului unui participant la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl, soția acestuia poate beneficia, în condițiile legii, de o compensație calculată în funcție de 15 salarii medii lunare pe economie. În cadrul ședinței a fost menționată suma de 216.800 de lei.

O altă problemă evidențiată la Parlament a fost sprijinul financiar insuficient pentru persoanele cu dizabilități severe după împlinirea vârstei de 18 ani. Unul dintre participanți a relatat că fiul său, care are o dizabilitate severă și necesită îngrijire permanentă, primește o pensie de aproximativ 2.200 de lei.

Acesta a explicat că tânărul are nevoie de însoțitor inclusiv pentru deplasările cu transportul public și a solicitat măsuri de sprijin mai consistente pentru persoanele aflate în asemenea situații.

La rândul său, reprezentanta Casei Naționale de Asigurări Sociale a subliniat că instituția aplică legislația în vigoare, dar nu are atribuții în stabilirea politicilor de protecție socială. Potrivit acesteia, articolul 18 din Legea nr. 909 poate fi modificat, însă este necesară o analiză pentru a stabili dacă eventualele schimbări ar aduce beneficii concrete și persoanelor care au deja stabilite pensii de dizabilitate.

Un grup de lucru interministerial, propus pentru revizuirea legii

Pentru ca problemele participanților la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl să fie abordate în ansamblu, Valeriu Cazac a propus crearea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Casei Naționale de Asigurări Sociale și ai organizațiilor care reprezintă interesele persoanelor afectate.

Potrivit acestuia, grupul ar urma să examineze proiectul de modificare a Legii nr. 909, elaborat deja de asociație, să analizeze propunerile beneficiarilor și să pregătească o variantă finală, însoțită de argumente juridice și financiare, care să fie prezentată Parlamentului.

Cazac a subliniat că organizarea consultărilor nu este suficientă pentru rezolvarea problemelor și că este nevoie de o colaborare directă între instituțiile responsabile și reprezentanții beneficiarilor.

„Trebuie să venim cu o lege integrală. Dacă susțineți inițiativa privind crearea grupului de lucru, fiecare minister ar putea delega reprezentanți, iar noi am putea lucra împreună la un proiect care să fie prezentat deputaților”, a declarat președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din Chișinău.

Menționăm că discuțiile de la Parlament au fost organizate de fracțiunea parlamentară a Partidului „Democrația Acasă”, căreia i s-a solicitat să examineze proiectul elaborat de Asociația „Cenobîl” și să contribuie la definitivarea acestuia.

Participanții au insistat că revizuirea legislației trebuie să țină cont de nevoile tuturor categoriilor afectate, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități, văduvelor și familiilor care îngrijesc copii sau adulți cu dizabilități.

„Cu regret, statul nostru, în toți anii de independență, nu a reușit și nu a avut curajul să recunoască și să aprecieze la justa valoare aceste fapte, prin remunerări și asistență socială. Dar aceasta nu înseamnă că este prea târziu pentru a corecta anumite greșeli pe care le-a făcut statul în acești ani. De aceea, discuțiile sunt importante și sperăm ca inițiativele de astăzi să se transforme în legi care să fie susținute de întregul Parlament”, a menționat liderul formațiunii, Vasile Costiuc.


Peste 3.500 de moldoveni au participat la lichidarea consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobîl, produsă pe 26 aprilie 1986, potrivit datelor oficiale.

Printre cei mobilizați s-au numărat rezerviști, militari, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și civili, care au intervenit pentru limitarea efectelor dezastrului.

La 40 de ani de la tragedie, numărul supraviețuitorilor este în continuă scădere.

Potrivit datelor prezentate în aprilie 2026 de președintele Uniunii Cernobîl din Republica Moldova, Tudor Căpățână, 1.212 participanți au decedat de-a lungul anilor, iar aproximativ 1.600 mai erau în viață.

Mulți dintre supraviețuitori se confruntă cu probleme grave de sănătate și continuă să solicite autorităților pensii și măsuri de protecție socială adaptate nevoilor lor.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult