„MOLDOVA PREGĂTITĂ” | Crizele nu pot fi gestionate doar cu planuri pe hârtie. Primarii cer mai multe competențe și proceduri clare

Pregătirea comunităților pentru situații de criză depinde de colaborarea dintre autoritățile publice, mediul de afaceri și cetățeni, precum și de existența unor mecanisme clare de intervenție, testate în prealabil. Crizele din ultimii ani au demonstrat că planurile de continuitate ale instituțiilor și companiilor nu sunt suficiente dacă localitățile nu dispun de resurse, infrastructură și capacitate de reacție.
Experiența pandemiei de COVID-19, a crizei refugiaților și a amenințărilor cibernetice a demonstrat că reziliența mediului de afaceri depinde în mare măsură de capacitatea comunităților de a face față situațiilor de criză.
Companiile nu își pot asigura continuitatea activității dacă angajații sunt afectați, serviciile medicale sunt suprasolicitate sau instituțiile de învățământ nu funcționează.
Președinta Consiliului de Administrare al Asociației Businessului European din Moldova, Carolina Bugaian, a subliniat, în cadrul unei dezbateri desfășurate la Congresul Național de Reziliență, că pregătirea pentru situații de urgență presupune mai mult decât elaborarea unor planuri de intervenție, necesitând instruire, comunicare permanentă și o bună coordonare între toți cei implicați.
„Reziliența nu înseamnă panică atunci când vin crizele peste noi. Reziliența înseamnă coordonare, instruire, comunicare, colaborare și cât mai multe discuții deschise, pentru a fi pregătiți pentru orice situație”, a declarat Carolina Bugaian, la evenimentul în cadrul căruia a fost lansat și programul național „Moldova Pregătită”.
Reprezentanta mediului de afaceri a oferit mai multe exemple de implicare a companiei pe care o conduce în gestionarea situațiilor de criză. În timpul pandemiei, operatorul de telefonie mobilă a contribuit la importul și donarea de ventilatoare medicale și echipamente de protecție, a pus la dispoziția medicilor și instituțiilor de învățământ instrumente de comunicare și a sprijinit trecerea la activitățile online. Tot atunci, compania a identificat dificultățile întâmpinate de persoanele în vârstă în utilizarea tehnologiilor digitale.
„Am constatat că trebuie să ne implicăm mai mult în dezvoltarea competențelor digitale ale seniorilor. Astfel, a apărut proiectul de dialog intergenerațional, în cadrul căruia am donat telefoane, iar voluntarii despre care s-a vorbit anterior au organizat instruiri pentru persoanele în vârstă, explicându-le cum să utilizeze tehnologiile, pentru a nu fi rupte de ceea ce se întâmplă în societate”, a menționat Bugaian.
Ulterior, compania și-a extins implicarea în domeniul educației digitale. În parteneriat cu Suedia și Agenția de Guvernare Electronică, au fost organizate instruiri în mai multe localități din țară, pentru a-i familiariza pe cetățeni cu instrumentele de inteligență artificială. Potrivit Carolinei Bugaian, anul trecut au avut loc peste 100 de astfel de sesiuni, iar în acest an au fost organizate alte 50.
Compania s-a implicat și în sprijinirea refugiaților din Ucraina, oferindu-le cartele telefonice gratuite și servicii de roaming fără costuri suplimentare. Aceste facilități sunt disponibile și în prezent.
Carolina Bugaian a atras atenția și asupra dificultăților care pot împiedica sau întârzia colaborarea dintre sectorul privat și autoritățile locale - de la lipsa unei persoane responsabile de coordonare până la formularea neclară a solicitărilor de sprijin și absența exercițiilor practice.
„În primul rând, e vorba de lipsa unui interlocutor unic, care să aibă un mandat clar. Apoi, definirea prea generală a necesităților, atunci când se solicită sprijin pentru comunitate. Despre ce fel de sprijin este vorba? Care este volumul necesar și în ce termene, astfel încât să ne putem implica în mod clar? Există, de asemenea, diferențe de ritm între autoritățile publice locale și sectorul privat, deoarece nivelul de luare a deciziilor în mediul privat este mult mai rapid. Un alt obstacol este lipsa testării anumitor situații de criză. Nu este nevoie doar de planuri, ci și de instruiri și exerciții practice”, a explicat reprezentanta mediului de afaceri.
Potrivit Carolinei Bugaian, experiența acumulată în timpul pandemiei și al crizei refugiaților a demonstrat că parteneriatele dintre autorități și companii funcționează mai eficient atunci când instituțiile publice își comunică din timp necesitățile și desemnează persoane responsabile de coordonarea intervențiilor.
„Comunicarea a fost un factor esențial”, a subliniat Carolina Bugaian.

Autoritățile locale cer protocoale clare și parteneriate concrete cu sectorul privat
Vulnerabilitățile comunei Bubuieci, suburbie a capitalei, au devenit mai evidente în timpul crizei energetice, ceea ce a determinat administrația să caute soluții pentru creșterea independenței energetice, a declarat, la același eveniment, primarul comunei Bubuieci, Alexei Percemlî. Astfel, una dintre principalele lecții ale crizelor recente, deduse la nivelul administrației publice locale, este necesitatea pregătirii din timp și a reducerii dependenței de factorii externi.
„Ce am început să facem imediat după aceea? Am început să construim o comunitate energetică. Am început să depunem proiecte, să proiectăm și să încercăm să devenim cât mai independenți. Noi trebuie să fim pregătiți înainte de apariția crizelor, nu să așteptăm să ajungem într-o situație dificilă și să nu știm ce avem de făcut. Lecția pe care am învățat-o este că reziliența se construiește înainte de a ajunge în criză”, a menționat primarul.
Lipsa resurselor financiare nu este singura problemă cu care se confruntă administrațiile locale, a subliniat el. Uneori, absența procedurilor de intervenție și a unei coordonări eficiente poate întârzia reacția autorităților, chiar și atunci când există disponibilitate de a acționa.
„Consider că fiecare primărie ar trebui să aibă deja un protocol, un document în care să fie prevăzut exact ce avem de făcut și când trebuie să acționăm. Nu un document care să stea pe un raft, ci unul pe care să-l cunoaștem și să știm cum să-l aplicăm. Instituțiile abilitate și organele de forță ar trebui să lucreze împreună cu autoritățile locale pentru a elabora acest document, astfel încât să înțelegem ce este scris în el și, atunci când trebuie să reacționăm, să o facem automat, fără ezitare”, a propus Alexei Percemlî.
Primarul a lansat și o propunere de colaborare între autoritățile locale, instituțiile responsabile de gestionarea crizelor și mediul de afaceri. Acesta a sugerat identificarea de la trei până la cinci scenarii de criză și elaborarea, pe parcursul unui an, a unor soluții practice pentru fiecare dintre ele.
Comuna Bubuieci s-ar putea implica în acest demers în calitate de localitate-pilot, iar experiența acumulată ar putea fi ulterior valorificată și de alte comunități.
*„Dacă avem aici reprezentanți ai mediului de afaceri, sper că sunt și în sală, aș lansa o provocare: noi suntem pregătiți și deschiși pentru colaborare. Provocarea constă în faptul că suntem cea mai mare comună din Republica Moldova și v-aș provoca, doamnă Bugaian, precum și pe toți cei care reprezintă mediul de afaceri, să facem câțiva pași concreți. Noi suntem gata să punem la dispoziție terenuri și avem experiență în administrare. Ce ne dorim din partea mediului de afaceri? Știm că aveți resurse financiare mai ușor disponibile, tehnologie și transport. Haideți să identificăm împreună cu Centrul de Management al Crizelor trei-cinci tipuri de situații de criză, să lucrăm timp de un an, iar anul viitor, când ne vom întâlni la acest eveniment, să nu stăm aici pe scenă doar să povestim ce avem de făcut, ci să prezentăm exemple concrete, care vor putea fi preluate și de alte localități”, a declarat Alexei Percemlî.

Infrastructura pregătită din timp poate reduce vulnerabilitatea comunităților
Implicarea cetățenilor în viața comunității depinde în mare măsură de încrederea pe care o au în autoritățile locale. Oamenii sunt mai dispuși să participe la inițiativele primăriei atunci când văd că promisiunile sunt respectate și se transformă în rezultate concrete. Importanța unei relații bazate pe încredere între administrație și cetățeni a fost subliniată de primarul comunei Trușeni, Viorica Beregoi, în cadrul aceluiași panel de discuții.
„Atunci când oamenii văd o coerență între ceea ce planifici, ceea ce le comunici și ceea ce realizezi, dispare acea barieră a neîncrederii în liderii locali sau în primărie, așa cum ne-am obișnuit noi să-i spunem. Este foarte important să menționăm că implicarea oamenilor apare doar atunci când există încredere”, a menționat Viorica Beregoi.
Un exemplu al importanței pregătirii din timp îl reprezintă experiența comunei Trușeni în timpul crizei provocate de poluarea apei fluviului Nistru, în vara acestui an. Deși localitatea risca să se confrunte cu probleme de aprovizionare cu apă, administrația dispunea deja de o soluție alternativă: fântânile arteziene proprii, întreținute din bugetul local.
Potrivit primarei, infrastructura fusese menținută în stare de funcționare fără ca autoritățile să anticipeze o asemenea criză. Astfel, comuna a putut asigura o sursă alternativă de apă tehnică pentru localitate și instituțiile publice, reducând dependența de sistemul obișnuit de alimentare.
Viorica Beregoi a atras atenția și asupra procedurilor administrative care pot întârzia intervențiile autorităților locale în situații de urgență. Primara a explicat că, inclusiv atunci când sunt necesare lucrări imediate, precum repararea drumurilor afectate de ploi abundente sau de alte calamități, respectarea procedurilor birocratice poate prelungi considerabil timpul de intervenție.
„Există proceduri foarte îndelungate pe care trebuie să le respectăm. Ne ia cel puțin două luni să ajungem, într-un final, să reparăm un drum care a fost, de exemplu, deteriorat de ploile abundente sau de alte calamități, așa cum s-a întâmplat anul trecut, în septembrie. În acest context, am solicitat să existe o mai mare descentralizare, despre care tot vorbim, precum și să avem mai multe pârghii de intervenție în situații de criză. Nu mă refer la activitatea de zi cu zi, pentru că nu ar fi corect, ci la situațiile de criză, pe care să le putem gestiona mai ușor, cel puțin până când reușesc să intervină și celelalte instituții”, a explicat primărița.
În acest context, Viorica Beregoi a pledat pentru o descentralizare mai amplă și pentru acordarea unor competențe suplimentare autorităților locale, astfel încât acestea să poată interveni mai rapid în situații excepționale.

Programul național „Moldova Pregătită” este o campanie de informare și sensibilizare a populației cu privire la măsurile care trebuie luate în situații de criză.
Inițiativa urmărește să-i ajute pe cetățeni să fie pregătiți pentru situații neprevăzute și să-și poată asigura necesitățile de bază timp de cel puțin 72 de ore, fără ajutor din exterior.
Programul include trei instrumente practice: un ghid de reziliență, rucsacul de urgență și modulul „Alerte” din aplicația EVO, menite să ajute cetățenii să se informeze și să știe cum să reacționeze în situații neprevăzute.
CITIȚI ȘI: