Republica Moldova vede intrarea în UE până în 2030, împreună cu regiunea transnistreană
Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova, dar aceasta se poate alătura Uniunii Europene până în 2030, împreună cu regiunea sa separatistă situată în stânga Nistrului, în ciuda prezenței actuale a trupelor ruse, a spus președintele Republici Moldova pentru publicația Bloomberg.
Secretul soluționării conflictului separatist din Republica Moldova va fi continuarea reformelor economice și combaterea corupției. Acest lucru va pune țara cu o populație de 2,6 milioane – una dintre cele mai sărace din Europa – pe o cale clară de aderare la UE și va arăta oamenilor din regiunea transnistreană că legăturile cu blocul, mai degrabă decât Rusia, le vor aduce beneficii, a spus președintele Maia Sandu.
„Cu cât creștem mai devreme nivelul de trai, cu atât mai devreme vom avea șansa de reunificare”, a spus Sandu, într-un interviu la Chișinău, marți, cu două zile înainte de a găzdui summitul de securitate al liderilor europeni. „100%, acesta este obiectivul nostru.”
La fel ca în Ucraina, unde protestele l-au înlăturat pe liderul susținut de Moscova, Viktor Ianukovici, în 2014, când a renunțat la un acord care permitea o cooperare mai strânsă cu UE, Republica Moldova a câștigat anul trecut statutul de candidat din bloc.
De atunci, s-a bazat pe sprijinul occidental pentru a face față turbulențelor financiare, unui val de refugiați din războiul din vecina Ucraină, penuriei de energie cauzată de război și inflației cu două cifre. Criza costului vieții a împiedicat eforturile de a crește nivelul de trai al oamenilor și de a se concentra asupra reformelor necesare pentru aderarea la UE, în special pe frontul judiciar, a spus Sandu.
În același timp, guvernul de la Chișinău acuză Rusia că încearcă să anuleze aspirațiile Republicii Moldova de aderare la UE prin sprijinirea forțelor politice pro-Kremlin și organizarea de proteste împotriva reformelor care vizează creșterea transparenței și a statului de drept.
Moscova a negat în repetate rânduri amestecul în afacerile Republicii Moldova, dar menține peste 1.000 de soldați în regiunea transnistreană, despre care analiștii militari occidentali spun că reprezintă un risc atât pentru stabilitatea din Republica Moldova, cât și pentru securitatea din Ucraina. În februarie, Sandu a citat informații primite din Ucraina, care spuneau că Rusia încerca să-i răstoarne guvernul.
„Din păcate, Rusia va continua să fie o sursă de instabilitate pentru mulți ani de acum înainte”, a spus Sandu. „Am simțit încercările Rusiei de a ne destabiliza țara și de a ne submina eforturile de a construi instituții puternice și procese democratice puternice și de aceea integrarea în UE este atât de importantă pentru noi”, a spus ea.
Reformele guvernamentale de preaderare, care includ eforturi anticorupție și represiuni împotriva oligarhilor acuzați că au secătuit finanțele publice, s-au confruntat și cu opoziția partidelor politice pro-ruse, care au cerut demisia lui Sandu.
Dar ea a spus că se pregătește să caute realegerea anul viitor pentru a menține sentimentul pro-european, pentru a evita o retragere în sprijinul ieșirii de pe orbita Moscovei.
Există, de asemenea, necesitatea rezolvării pașnice a conflictului cu regiunea transnistreană, care a purtat un război cu Republica Moldova în 1992, după ce și-a declarat independența în 1990. În timp ce porțiunea de teritoriu care are mai puțin de 500.000 de oameni nu a fost recunoscută de niciun membru al Națiunilor Unite, conflictul ar putea torpila orice șansă de aderare la UE.
Un alt factor este securitatea. În timp ce neutralitatea Republicii Moldova este consacrată în constituția sa, distrugerea adusă de războiul Rusiei în Ucraina a provocat o discuție publică cu privire la posibilitatea aderării la NATO.
În februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a numit Moldova „următoarea Ucraină”, cu referire la opoziția țării sale față de națiunile din fostul bloc estic care se alătură alianțelor occidentale precum UE și NATO.
„Desigur că nu ne simțim în siguranță”, a spus Sandu. „Astăzi, majoritatea oamenilor încă mai cred că neutralitatea ar trebui păstrată. Ce se va întâmpla peste șase luni sau peste un an vom vedea.”, a declarat șefa statului într-un interviu pentru publicația Bloomberg.
