În Chișinău, un oraș cu aproape un milion de oameni, să inspiri aer proaspăt devine aproape o provocare
Mai mult de trei mii de oameni din Republica Moldova își pierd viața în fiecare an din cauza bolilor generate de aerul poluat. Potrivit reprezentanților de la Agenția Mediului, cel mai mare nivel de substanțe toxice în atmosferă se atestă în Chișinău și Bălți. Astfel, cele mai importante surse de poluare din țara noastră sunt numărul tot mai mare de mașini, fabricile care emană în atmosferă toxine și schimbările climatice.
Strada Grenoble din Chișinău este una din cele mai poluate artere din capitală. Potrivit experților, aici cel puțin trei săptămâni pe lună concentrația de azot și dioxid de carbon depășește de aproape 20 de ori norma admisibilă. De fapt, nu e de mirare dacă luăm în calcul fluxul de mașini din regiune.
„Nivelul poluării aerului în Chișinău și Bălți a fost întotdeauna înalt. Atunci când condițiile meteo sunt nefavorabile și când observăm o concentrație ridicată de toxine, avertizăm întreprinderile care elimină aceste substanțe pentru a-și limita deșeurile în acele zile cu 15%”, susține Galina Catinca, specialist principal la Agenția de Mediu.
Iar statisticile se resimt, la propriu, pe pielea fiecăruia dintre noi. În Chișinău, un oraș cu aproape un milion de oameni, să inspiri aer proaspăt devine aproape o provocare.
„Noi trebuie să respirăm totul, să trăim cu asta, să aducem acasă. Oamenii din secolul al 19-a la sigur nu ar fi putut să trăiască cu această floră și cu toate gazele.”
„De la independență încoace cât am trăit însuși aerul la fel a fost poluat, pe o perioadă mare de timp.”
Pentru a ține situația sub control, e necesar un sistem complex de monitorizare a calității aerului. Spre exemplu, în Republica Moldova sunt 10 stații de monitorizare, inclusiv șapte în capitală, care oferă informații actualizate în regim real.
„Este foarte vizibil că, pe perioada de seară, când avem un trafic mai intens, concentrațiile se ridică, după care pe parcursul nopții se mai coboară.”
„Fiecare echipament este destinat pentru a analiza un anumit parametru. De exemplu, aici avem oxizii de azot”, explică Marina Lungu, șefa Laboratorului de mediu.
Deși o soluție ecologică pentru a îmbunătăți calitatea aierului ar fi suprafețele împădurile, în țara noastră doar aproape 11 la sută din teritoriu sunt acoperite cu păduri.
Eugen Camenșcic, specialist în domeniul energiei durabile, relevă că în Republica Moldova aproximativ 3360 de oameni mor din cauza bolilor atribuite poluării aerului. Din cauza că noi incinerăm, ardem, se emit anumite substanțe inclusiv CO2, care este cel mai important contribuitor la schimbările climatice, la încălzirea globală. Foarte mulți oameni sunt implicați în domeniul agrar. Anul trecut, roadă de porumb practic nu a fost.
Vestea bună e că, în anii 1990, emisiile de CO2 în Republica Moldova s-au redus brusc cam cu 70 la sută, iar acest nivel se menține constant în ultimele trei decenii.
Dacă e să analizăm statisticile, Republica Moldova se include în grupul țărilor care nu contribuie prea mult la criza mondială de mediu, în același timp însă, este capabilă să-și agraveze propria situație dacă nu se va adapta la noile provocări. Astfel, potrivit datelor publicate de Bănca Mondială, țara noastră este pe locul 112 în lume după volumul de CO2 emis în atmosferă. La polul opus, statele care generează cele mai multe substanțe toxice sunt China, cu o rată de 24%, Statele Unite ale Americii, cu 12 la sută, și India, cu 6,8%. În ceea ce privește țările vecine, România, de exemplu, este pe locul 51 în acest clasament, iar Ucraina ocupă poziția a 36-a.
Potrivit acelorași rapoarte, la nivel global, daunele asupra sănătății generate de poluarea mediului sunt estimate la aproximativ 5,7 trilioane de dolari sau ceea ce înseamnă aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial.
Principalele țări, surse de CO2:
China - 24% SUA - 12% India - 6,8% Rusia - 4,1% Indonezia - 3,5% Brazilia - 2,9% Japonia - 2,4% Iran - 1,7% Germania - 1,6% Canada - 1,6% Toate celelalte țări - 40%
sursa: Banca Mondială
