Parlamentul a votat în primă lectură proiectele amalgamării voluntare. Până în 2026, procesul este lăsat la latitudinea primarilor și consiliilor locale
Parlamentul a votat în primă lectură proiectele amalgamării voluntare. Potrivit legilor noi, fiecărei primării ar trebui să-i revină o comunitate locală de cel puțin trei mii de oameni. Până în 2026, procesul este lăsat la alegerea primarilor și consiliilor locale. Dezbaterile au fost aprinse pentru că opoziția comunistă și socialistă se opune reformării administrative. Deși proiectele au fost consultate cu Congresul Autorităților Locale, unii deputați au solicitat chiar un referendum consultativ.
Oleg Reidman, deputat BCS, a declarat că o decizie formală trebuie să ia populația.
„Consultările trebuie să rezulte într-o decizie legală a populației. Fie că e un referendum consultativ, fie că e un sondaj, trebuie de văzut. Însă e necesară o decizie legală, nu cum ați făcut voi: Vasia, Petia, Kolia și Dașa sunt de acord, restul nu a participat.”
Deputatul PAS, Lilian Carp, i-a amintit comunistului de reculul din domeniul administrativ, care a aruncat în 2001 Republica Moldova înapoi în structurile sovietice.
„Și voi, voi, știi... curăței, n-ați făcut nimic. Pentru că voi în 2001, când v-ați întors înapoi la raioane, deci atunci ați făcut cu 154 de primării mai mult decât au fost în perioada sovietică. Chiar și bolșevicii înțelegeau că nu trebuie să existe primării în fiecare mahala, așa cum ați făcut voi.”
„Ce se va întâmpla cu grădinițele, școlile, casele de cultură, sediile primăriilor localităților care vor fi absorbite de localitatea unde va fi amplasat centrul administrativ? Răspunsul este simplu. Și evident că aceste instituții încetul cu încetul se vor închide”, a declarat Vasile Bolea.
La rândul său, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a spus că, prin intermediul Satului European se reconstruiesc 120 de case de cultură și valoarea investițiilor este aproape de jumătate de miliard de lei.
„Este important că în ultimii 5-7 ani, toată lumea cunoaște că Guvernul României reconstruiește grădinițele din satele noastre, și vă rog să-mi arătați măcar o grădiniță din Republica Moldova construită cu bani din Federația Rusă.”
Diana Caraman, deputată BCS, a replicat:
„Nu uitați să spuneți cine și în ce an a construit grădinițele. Dacă tot vorbim despre vecinii noștri, spuneți-mi și mie, pentru că nu am găsit așa informații, câte grădinițe sau alte instituții au fost contruite în perioada „ocupației" românești între 1918 și 1940?”
Trebuie de menționat că administrația românească a deschis în primii șapte ani după unire 92 de grădinițe, iar timp de 22 de ani, până la ocupația sovietică, a reușit să deschidă 1.760 de școli rurale și aproape 200 de școli urbane.
Potrivit statisticilor oficiale, 90 la sută din primării administrează comunități locale mai mici de 5000 de persoane și au capacități fiscale reduse. Administrațiile locale care vor accepta comasarea vor primi în schimb fonduri în bugetele locale. Pentru 2023, guvernul a alocat 250 de milioane de lei.
