În exclusivitate pentru Radio Moldova: Interviu cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană
Situația de la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie este foarte gravă în urma distrugerii barajului de la Nova Kahovka, cum pregătește NATO Republica Moldova să facă față unei eventuale catastrofe nucleare, contraofensiva din Ucraina - sunt subiectele discutate, în exclusivitate, în cadrul unui interviu, realizat de jurnalista Cristina Popescu cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Cristina Popescu: În cazul unei catastrofe nucleare, Republica Moldova este în prima linie, este prima afectată. Cum pregătește NATO Republica Moldova să facă față unei astfel de situații?
Mircea Geoană: Noi suntem într-o profundă condamnare a tot ce înseamnă utilizare a retoricii sau intențiilor de a folosi astfel de situații pentru a avansa în scopuri militare. Este iresponsabil, este împotriva dreptului internațional și NATO susține integral eforturile Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) în demersurile sale de a proteja și de a găsi formule în care astfel de declarații sau intenții să nu se materializeze. Și chiar în aceste zile, directorul general al AIEA este în Ucraina, sperăm că sfatul său de profesionist, imparțial, să fie ascultat și la Moscova, și sperăm că toate aceste consecințe, inclusiv legate de apa de răcire, propuneri legate de demilitarizarea acestor locații foarte, foarte sensibile să fie ascultate de ambele părți. Suntem absolut convinși cu experiența noastră din regiune, după Cernobîl, acum câteva decenii, credem că este ultimul lucru de care are nevoie regiunea, Rusia, pentru că și ea va fi eventual afectată. Cu privire la Republica Moldova, aceste subiecte sunt evident discutate în planul bilateral al parteneriatului pe care îl avem cu Republica Moldova. Suntem deschiși sugestiilor pe care Chișinăul le-ar putea avea și în această zonă, așa cum am fost foarte deschiși la diverse propuneri pe care conducerea de la Chișinău ni le-a avansat în ultima perioadă.
Cristina Popescu: Contraofensiva din Ucraina ia amploare și tot mai multe rachete ajung la hotar cu Vinița, Potava, Odesa. Odată cu acestea, crește și îngrijorarea Republicii Moldova. Cum credeți, mai este astăzi Republica Moldova o țintă directă de atac a Federației Ruse?
Mircea Geoană: Din punct de vedere militar, Federația Rusă nu are resursele militare pentru a pune o amenințare militară directă la adresa securității Republicii Moldova, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova nu este victima unui război hibrid total declanșat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. Deci, chiar dacă nu există în acest moment o amenințare militare directă, celelalte instrumente de coercițiune energetică, de dezinformare, de război cibernetic, de luptă de propagandă, instigare a instabilității politice și sociale, sunt lucruri pe care noi le știm și pe care și Republica Moldova le știe și încercăm să le contracarăm împreună. Faptul că există incidente ca cele pe care le-ați menționat a condus în mod firesc și la o altă abordare a conducerii politice și militare de la Chișinău. Este clar că solicitările pentru sisteme de apărare antirachetă, de radare moderne, de sisteme gen drone sunt lucruri elementare pe care orice stat care vrea să-și protejeze spațiul aerian trebuie să le aibă. De aceea, o parte din aceste solicitări sunt făcute către NATO, altele făcute către UE, altele făcute către state individuale din NATO și UE. Dar pot constata și asta, o spun cu multă bucurie, ca român și ca lider al NATO, că Republica Moldova are o susținere politică și practică absolut excepțională din partea noastră, că este vorba de NATO ca instituție, UE ca instituție sau este vorba despre România sau Franța, sau Marea Britanie, sau Germania sau alte țări din NATO sau UE. Vom continua să răspundem favorabil solicitărilor concrete pe care Chișinăul ni le va face.
Cristina Popescu: Ce solicitări concrete au fost până acum făcute de Chișinău?
Mircea Geoană: Au fost făcute. Este o listă bine întocmită care este în analiza noastră. Da, sunt chestiuni legate de un pachet de întărire a capacității de apărare și care sunt câteva capitole, o parte dintre ele sunt legate de sisteme de apărare antirachetă și apărare aeriană, care sunt firești, este o chestiune legată evident și de combaterea războiului hibrid, o componentă de reziliență foarte importantă. Experții noștri au fost la Chișinău în ianuarie și sunt, cred, gata cu un raport care va fi supus atenției Chișinăului și care va putea reprezenta și un subiect de colaborare comună NATO-UE-Republica Moldova în viitor. Continuăm elementele de educație, pregătire profesională, pentru că unul dintre subiectele pe care conducerea de la Chișinău le-a semnalat este o anumită slăbiciune a capacității instituționale și lucrăm acolo. Evident, și UE-ul lucrează. Deci este o plajă destul de largă și, repet, suntem dispuși să mergem atât de repede și atât de departe și atât de profund pe cât Republica Moldova ne va solicita și aici este un dialog și un parteneriat care se dezvoltă foarte dinamic. Suntem de 30 de ani parteneri ai Republicii Moldova ca alianță, dar evident că războiul din Ucraina a provocat o adevărată trezire strategică la realitate, dacă vreți, și aceste consecințe sunt evidente. De asemenea, așteptăm și suntem interesați să schimbăm opinii și să putem colabora pe noua strategie de securitate a Republicii Moldova, care înțeleg că este în faza de finalizare. Acest document este foarte important, așa cum este cazul Germaniei, care a făcut un exercițiu similar acum câteva zile. Și-n clipa în care ai un document care îți poate crea de o manieră sintetică, politică, strategică, nevoile și politica de securitate națională, ne este și nouă mult mai simplu să croim programe concrete care să răspundă acelor nevoi pe care Republica Moldova le identifică, iar noi, ca parteneri loiali și interesați în viitorul european al Republicii Moldova, să le punem în practică.
Cristina Popescu: Să trecem la neutralitate. Finlanda și Suedia au decis să pună capăt deceniilor de neutralitate în mai 2022, la doar câteva luni după ce Federația Rusă a invadat Ucraina. Autoritățile de la Chișinău au zis că neutralitatea consfințită în constituție nu ne ajută cu nimic în fața inamicului. În opinia dvs., domnule Geoană, ar trebui Republica Moldova să renunțe la statutul de neutralitate, și în ce măsură NATO ar accepta acest lucru? Și doar aici vreau să completez, ținând cont că suntem o țară săracă, o țară cu forță de muncă foarte puțină, cât de deschisă ar fi NATO să primească o astfel de țară?
Mircea Geoană: Repet, un principiu fundamental pe care NATO îl promovează din 1949, când a fost înființată, la anul facem 75 de ani, și în 75 de ani nu s-a schimbat niciodată principiul fundamental că fiecare națiune din Europa are dreptul suveran să-și aleagă propriul viitor. Nu noi am mers și am făcut lobby la Stockholm sau la Helsinki să vină către noi ca NATO, ci propriile considerațiuni de securitate și lecțiile pe care le-au învățat foarte rapid, după agresivitatea renăscută a Federației Ruse. Dacă data aceasta de istorie are cumva vreo rezonanță pentru dvs. și pentru mine, Suedia este din 1812 neutră, Finlanda, ceva mai recent, după, începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Deci, încă o dată, NATO nu va merge niciodată împotriva voinței suverane a unui stat european și să facă lobby ca să vină către NATO. Eu îmi aduc aminte cât lobi am făcut ca ambasador al României la Washington, ca ministru de externe, ca România să meargă în NATO și Uniunea Europeană. Deci, dacă Republica Moldova, într-un context geopolitic modificat profund, își va trage propriile sale concluzii și va ajunge la o decizie sau la alta, noi vom fi în măsură, în acel moment, să discutăm acest subiect, dar niciodată noi nu facem afirmații sau declarații în ipoteze de lucru. Dar știu un singur lucru, că așa cum în Finlanda și Suedia, această nouă realitate geostrategică, această Rusie amenințătoare a condus la anumite decizii, și la Chișinău, și Republica Moldova va conduce la anumite decizii. E decizia suverană a Republicii Moldova să-și aleagă drumul și locul sub soare. Iar vorbim despre integrarea în Uniunea Europeană și vorbim de sărăcie și de forță de muncă, și foarte mulți dintre tinerii din Republica Moldova plecând la muncă, mulți dintre ei cu dublă cetățenie, moldovenească și română, suntem conștienți de aceste lucruri. Eu, ca român, sunt cu atât mai conștient. Dar pot să spun un singur lucru, și asta e valabil nu doar pentru cei de etnie română din Republica Moldova, dar și pentru cei de etnie rusă, ucraineană, găgăuzi, toți cei care sunt cetățenii dvs. Dacă este să faci o alegere fundamentală în ce fel de societate ai vrea să trăiești, una democratică, prosperă, de tip occidental sau una autocratică, săracă și nesigură, cum este ceea ce oferă celălalt sistem, eu unul, dacă aș fi să aleg pentru mine și copiii mei, eu parcă aș alege Europa civilizată, dezvoltată și prosperă, decât garanția păstrării sărăciei și a nesiguranței zilei de mâine. Dar încă o dată, nu este decizia noastră de la NATO. Este o decizie și o conversație pe care Republica Moldova trebuie s-o aibă cu propriii săi cetățeni și să decidă, și după aceea să avem această conversație și, dacă aveți o decizie în câțiva ani de zile, vă aștept cu drag la un interviu să răspundem la această întrebare.
Cristina Popescu: Dacă ar exista voință politică la Chișinău, dacă ar crește gradul cetățenilor care ar dori ca Republica Moldova să fie membră a NATO, și, în același timp, și a Uniunii Europene, în ce măsură ar putea adera Republica Moldova la NATO, atâta timp cât în regiunea transnistreană avem un conflict?
Mircea Geoană: Mă întorc la lucrurile fundamentale, la principii de drept internațional și la tratatul de la Washington, care este, dacă vreți, fundația juridică, politică și morală pe care se așează această alianță de mare succes care este NATO. Este consfințită acolo în tratatul de la Washington, în cartea Națiunilor Unite, că fiecare națiune are dreptul suveran să-și aleagă viitorul și sistemul, și aranjamentele de securitate sau politice pe care și le dorește. Deci, pentru noi nu este niciun fel de îndoială că orice națiune europeană care își propune, este pregătită, este capabilă și întrunește consensul aliaților, poate să devină membru al NATO. Uitați-vă la Ucraina, până ca Rusia în 2014 să anexeze ilegal Crimeea și să anexeze o parte din Donbas, mult înainte de acest război și mai criminal și mai păcătos înainte, NATO nu era popular deloc în Ucraina, nu era popular din motive care erau legate de realitatea acelei țări. NATO n-a avut niciodată vreo problemă cu faptul că NATO nu era popular în Ucraina. Nu era problema noastră, era problema ucrainenilor. Această trezire strategică a condus în interval relativ scurt de timp ca astăzi NATO să fie imens de popular, cred că sunt undeva peste 70 - 80% dintre ucraineni. De ce? Pentru că și-a văzut interesele mai bine reprezentate de Alianță și de Uniunea Europeană. Deci, încă o dată, nu pot eu să fac o afirmație specifică în cazul Republicii Moldova, dar spun că principiul este aplicabil pentru fiecare țară europeană care își dorește în mod suveran, este pregătită și întrunește consensul aliaților. Este un răspuns standard pe care l-a avut și România de întâmpinat când a vrut să adere, și Ungaria, și Estonia, și Bulgaria, și Macedonia de Nord și Muntenegru, iar acest subiect este foarte, foarte important. Mai spun ceva, este o legătură într-un fel naturală între NATO și Uniunea Europeană. Iar faptul că Republica Moldova astăzi a decis să meargă către Uniunea Europeană este un lucru pe care noi îl susținem cu foarte multă intensitate și suntem absolut hotărâți să sprijinim, în limitele mandatului nostru, al NATO, acest drum european pe care Republica Moldova și l-a ales.
Cristina Popescu: Și în cazul în care Republica Moldova ar fi invadată ilegal de Federația Rusă, NATO și aliații ar sprijini Republica Moldova, așa cum a făcut-o față de Ucraina, sau NATO a învățat din greșelile sale și ar trata diferit Republica Moldova și Georgia, de exemplu?
Mircea Geoană: Sperăm că nu se va întâmpla acest lucru. Lucrăm să întărim Republica Moldova cât de mult se poate pentru a putea să fie mai robustă din punct de vedere militar și securitar. Suntem convinși de faptul că accelerarea integrării europene va avea un factor pozitiv în această direcție și vom crea toate condițiile prin faptul că Ucraina va izbândi în acest război. Să nu avem condiții care să conducă la astfel de ipoteze dramatice. Politic vorbind, v-am răspuns puțin mai devreme. Este decizia suverană a fiecărui stat european, ce fel de sistem de alianțe și de securitate își alege în mod suveran. Și acest lucru aparține exclusiv cetățenilor Republicii Moldova și conducerii politice a Republicii Moldova.
Cristina Popescu: Cum ne ajută NATO să securizăm spațiul aerian al Republicii Moldova și dacă este prevăzută asistență în acest sens și ce anume?
Mircea Geoană: Sunt lucruri concrete pe care Republica Moldova le-a solicitat în acest pachet de susținere militară pentru Republica Moldova. Sunt elemente inclusiv de apărare antiaeriană, chestiuni de drone, chestiuni cibernetice, dar Republica Moldova, până la urmă este cea care este la pupitrul de comandă, știe ce nevoi are. A început să investească mai mult în apărare, este un lucru bun, pentru că nu se poate face fără resurse și după aceea cred că și-a calibrat nevoile în funcție de destinatarul acelei solicitări. Noi suntem, evident, la curent cu faptul că Republica Moldova are discuții și cu Uniunea Europeană, și cu țări din NATO, cu România, evident, care are un interes absolut special în a asigura securitatea Republicii Moldova. Și, repet, când această strategie de securitate națională a Republicii Moldova va fi finalizată, în clipa respectivă, probabil că Republica Moldova a venit către NATO cu solicitări eventual suplimentare, în funcție de acest pupitru de comandă în care Republica Moldova decide către ce partener și cu ce tip de solicitare merge, ele având un rol de a lucra împreună. Repet, ceea ce NATO, pe lângă lucrurile concrete pe care le facem, și o să le facem în continuare, Republica Moldova, revin la subiectul de reziliență de societate, este un subiect, o chestiune foarte cuprinzătoare. Recomandările pe care noi le vom face Republicii Moldova, încurajez instituțiile, mediul economic și societatea din Republica Moldova să se uite cu multă atenție la ele, pentru că ele reprezintă experiența de mulți ani de zile NATO, pentru că nu întotdeauna lucrurile sunt pur militare. De multe ori ele sunt legate de alte aspecte, de chestiuni de securitate energetică, telecomunicații, sisteme legate de logistică, chestiuni de dezinformare, propagandă și destabilizare. De aceea, credem că în zona rezilienței vom putea face lucruri foarte, foarte spectaculoase, inclusiv în parteneriatul nostru comun cu Uniunea Europeană și Republica Moldova.
Cristina Popescu: Ce subiecte cu referire la Republica Moldova vor fi discutate la Summitul de la Vilnius?
Mircea Geoană: Vom discuta la nivelul miniștrilor de externe din NATO, într-o sesiune dedicată Republicii Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, subiecte legate de parteneriatul nostru cu aceste trei țări. Dacă la Summitul de la Madrid liderii noștri au aprobat un pachet de colaborare, de parteneriat cu Republica Moldova, cu Bosnia și cu Georgia, mă aștept ca în urma acelei discuții, partea moldovenească, în speță, să vină poate cu solicitări și cu un nivel de ambiție pentru următoarea etapă. Ne vom întâlni în acest format de o manieră consecventă. Ministrul Nicu Popescu, care este foarte apreciat și aici, și în Uniunea Europeană, a fost prezent la întâlnirea miniștrilor de externe de la București, și anticipez că această intimitate politică sporită va conduce și la un nivel mai ambițios al parteneriatului NATO - Republica Moldova. Repet, suntem dispuși să mergem atât de departe, de repede și de profund cu Republica Moldova pe cât Republica Moldova își va propune.
Cristina Popescu: Am citit în presă că aliații NATO sunt dispuși să elimine unele obstacole din calea apropierii Ucrainei de Alianța militară, a declarat ministrul german al apărării. Se vor schimba regulile de aderare?
Mircea Geoană: Nu există o singură regulă de aderare, pentru că dacă ne uităm la valurile succesive de aderare de după căderea comunismului, am avut situații diferite. Primul val de extindere a fost fără Membership Action Plan (MAP), fără această perioadă, dacă vreți, de pregătire, de anticameră. Cele șapte țări, din care a făcut parte și România, au avut parte de MAP. Cred că Macedonia de Nord a avut practic 20 de ani de MAP, Finlanda n-a avut parte de MAP, Suedia nu va avea parte de MAP. De aceea, ceea ce liderii noștri vor decide la Vilnius, dânșii decid, e o decizie pe care Secretarul General o consensualizează, aceasta este misiunea Secretarului General și a echipei sale, din care fac și eu parte cu mândrie, este aceea de a discuta care este etapa următoare a relației între Ucraina și NATO, în condițiile în care în timpul acestui război foarte brutal nu sunt condiții reunite pentru a vorbi de aderarea iminentă a Ucrainei. Și atuncea vom avea un Consiliu de upgradare de relații politice. Vom avea un consiliu NATO - Ucraina, președintele Zelenski va fi la Vilnius printre egali. Vom avea un alt nivel de pregătire, de colaborare NATO - Ucraina. Există posibilitatea ca acest MAP să fie eliminat. Vom vedea dacă liderii vor aproba acest lucru la Vilnius. Sunt multe alte lucruri pe care le facem împreună cu ucrainenii. Este evident faptul că între momentul Summitului de la București din 2008, când a fost emisă această idee confirmată că Georgia și Ucraina vor deveni membri NATO, și 2023, este foarte mare distanță, de aceea, probabil că ideea de a elimina MAP-ul este o idee bună, pentru că astăzi Ucraina este mai aproape de NATO decât acum câțiva ani de zile. Lucrurile s-au schimbat în mod profund datorită războiului. Gradul nostru de interoperabilitate și intimitate politică cu Ucraina este foarte, foarte mare. De aceea credem că liderii vor găsi un just echilibru între dorința legitimă a ucrainenilor de a adera cât mai rapid la NATO și nevoia noastră de a fi siguri că avem consens și că avem o anumită coerență strategică în deciziile noastre.
Cristina Popescu: Cât de vulnerabilă este astăzi Federația Rusă?
Mircea Geoană: Federația Rusă este, cred, într-o suită de erori strategice masive. A calculat greșit declanșarea acestui război, a fost bazat pe ipoteze, care s-au dovedit nefondate, că Ucraina se va prăbuși în câteva zile, că Occidentul este divizat și decadent, că Statele Unite sunt preocupate de probleme politice interne sau de Afganistan. Toate aceste calcule au fost profund, profund greșite. Deci, într-un fel, cred că deciziile pe care le-au luat și care perseverează în eroare, nu fac altceva decât să slăbească suplimentar Federația Rusă, să-i afecteze statutul în plan internațional, să diminueze economia și, ceea ce este mai grav decât orice, să moară atât de mulți tineri și atât de multe destine rusești, ucrainene distruse, efectiv dintr-un puseu neoimperial din care Rusia va ieși și mai slăbită și cu o reputație și mai precară decât înainte de acest moment.
Cristina Popescu: Oamenii din Republica Moldova trăiesc zilnic cu frica acestui război. Deja este un an și șase luni de când acest război este în regiune, în coastele Republicii Moldova. Cum credeți cât ar putea dura acest suspans și această frică în rândul cetățenilor din regiune, și nu doar?
Mircea Geoană: Nu știm, războaiele sunt imprevizibile prin definiție. Ce vedem astăzi, vedem un conflict care e posibil să se prelungească. Evident, această ofensivă declanșată de Ucraina va crea o dinamică a războiului, dar nu cred că astăzi cineva nici măcar la NATO poate să dea un pronostic precis cu privire la finala, finalitatea acestui război. Ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori în istorie, cel puțin dacă istoria este o referință, este că, de obicei, aceste conflicte se termină prin negociere, într-o formă de soluționare politică. Sperăm din toată inima și facem tot ce depinde de noi ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid. Ceea ce știm, un singur lucru - cu cât ajutăm mai mult Ucraina, cu atât acest război se va termina mai rapid, pentru că va demonstra Federației Ruse că perseverarea în greșeală nu conduce la rezultat.
Cristina Popescu: Și ultima. Știu că intenționați să veniți în Republica Moldova, ce subiecte vreți să discutați, și când urmează să efectuați această vizită?
Mircea Geoană: Plănuiesc să vizitez Republica Moldova. Am avut una sau două propuneri de calendar, dar au fost și schimbări la nivel guvernamental în Republica Moldova. Voi veni cu mare plăcere în următoarele câteva luni de zile și, după cum acest interviu denotă, sunt absolut deschis să discutăm orice subiect de interes pentru partenerii noștri din Republica Moldova și sunt hotărât să continui să fiu și eu, ca lider al NATO, și noi, ca prieteni ai Republicii Moldova, de partea destinului european al Republicii Moldova.
