România ar putea deveni un nod energetic pentru că are interconectări importante cu țările vecine
Romgaz și OMV Petrom din România au anunțat că încep extragerea gazelor din Marea Neagră, după ce proiectul Neptune Deep a fost amânat din cauza legilor românești care interziceau exportul și impuneau impozite mari. Zăcămintele ajung la 100 de miliarde de metri cubi și acoperă de zece ori consumul anual al României, care ar putea deveni un nod energetic pentru că are interconectări importante cu țările vecine.
Ana Otilia Nutu, expertă în energetică, spune că zăcământul nu schimbă radical tot ce se întâmplă pe piața de gaze din regiune.
„Așa, ca să ne facem o idee de dimensiune, este echivalentul consumului României pe zece ani. Asta în condițiile în care producția actuală de gaze este deja în scădere. Mai curând aș putea spune că intrarea noului zăcământ în piață care oricum se va întâmpla în 2027, cel mai devreme, poate 2028-2029, va compensa pe o perioadă mai lungă de timp reducerea producției actuale și va aduce și niște gaz în plus.”
Proiectul Neptune Deep presupune construirea unei platforme offshore conectate la două centre de foraj și a unui gazoduct de 160 de kilometri până la țărm. Investițiile depășesc patru miliarde de euro. Neptune Deep va genera 20 de miliarde de euro în bugetul României. Legea offshore, care stabilește regimul fiscal pentru exploatarea zăcămintelor, este de fapt miza disputei între statul român și societatea comercială OMV Petrom care s-a adresat în arbitraj.
„Statul român a încercat să facă în legea offshore să oblige companiile să vândă cu prioritate statului român. Deci asta este echivalentul cu a interzice producătorilor, spre exemplu, să vândă altora sau să exporte în cazul ăsta. Și tocmai din cauza asta există încă niște probleme cu legislația pe care o avem noi acum. Proiectul a fost întârziat de multă vreme, tocmai din cauza că a fost această lege offshore care avea niște probleme cu fiscalitatea foarte mare”, a declarat Ana Otilia Nutu, expertă în energetică.
Producția de gaze naturale în România era de aproximativ zece miliarde de metri cubi pe an, consumul este de obicei mai mare cu unu sau două miliarde. Odată cu criza energetică, producția a scăzut până la 8,5 miliarde.
