Josep Borrell: Rebeliunea Wagner scoate la iveală fisurile în puterea militară rusă cauzate de războiul din Ucraina
Rebeliunea eșuată a grupului de mercenari Wagner în Rusia a scos în evidență fisuri în puterea militară a Moscovei cauzate de războiul din Ucraina, a declarat luni Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters, AFP și EFE, transmite Agerpres.
Rebeliunea Wagner arată că războiul din Ucraina este pe cale "să fisureze puterea rusă", a afirmat Borrell, apreciind că instabilitatea politică a unei puteri nucleare precum Rusia „nu este un lucru bun”, dar „trebuie luat în considerare”.
„Sistemul politic dă dovadă de fragilitate, iar puterea militară este în criză”, a declarat Borrell presei la Luxemburg, înainte de o reuniune a Consiliului miniștrilor de Externe din UE.
„Nu este un lucru bun să vezi că o putere nucleară ca Rusia poate să intre într-o fază de instabilitate politică”, a afirmat Borrell, adăugând că este momentul ca UE să sprijine mai mult ca oricând Ucraina.
„Toată lumea este conștientă de ceea ce se întâmplă în Rusia, este important să înțelegem că acest lucru subminează puterea militară a Rusiei și îi afectează sistemul politic”, a declarat el, insistând că „ceea ce s-a întâmplat în weekend arată că războiul împotriva Ucrainei fisurează puterea rusă și afectează sistemul politic al acesteia”.
„Monstrul creat de (președintele rus Vladimir) Putin cu Wagner îl mușcă acum. Monstrul acționează împotriva creatorului său”, a afirmat șeful diplomației UE.
„Rusia este (...) una dintre cele două mari puteri nucleare de pe planetă. Nu putem rămâne indiferenți la ce se întâmplă acolo. Iar aceasta ar trebui să ne dea tuturor de gândit”, a adăugat șeful diplomației austriece, Alexander Schallenberg.
„Putin a scos duhul din lampă, iar acum acest duh rău îl urmărește”, a adăugat el în legătură cu șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin.
„Este o problemă internă a Rusiei”, dar "bineînțeles că o urmărim îndeaproape, pentru că ceea ce se întâmplă în Rusia va avea aparent impact asupra condițiilor de securitate" în Europa, a subliniat și ministrul de externe suedez Tobias Billstrom.
„Cel mai important lucru” este să susținem Ucraina pentru ca să-și poată recupera teritoriile ocupate, a insistat ministrul suedez.
Șefa diplomației finlandeze Elina Valtonen a recunoscut că este 'dificil' de știut unde vor duce evenimentele, dar a apreciat că este „destul de clar” că evenimentele din weekend „vor avea un efect în continuare asupra modului în care Putin este privit pe plan intern, dar și asupra modului în care Rusia este privită pe plan extern”.
Ministrul slovac de Externe, Miroslav Wlachovski, a calificat în mod deschis evenimentele din Rusia drept o „tentativă de lovitură de stat”, dar omologul său suedez a obiectat că, în acest moment, este greu să se facă o „analiză mai profundă” a situației, întrucât „s-a scurs puțin timp și au apărut diferite informații, de aceea trebuie să facem o analiză mai amănunțită”.
Oricum, o destabilizare a Rusiei ar fi foarte periculoasă pentru Europa, a declarat ministrul luxemburghez de externe Jean Asselborn, referindu-se la cele aproximativ 6.000 de focoase nucleare pe care le deține Moscova.
„Ar fi absolut periculos pentru Europa dacă cea mai mare țară din lume cu cel mai mare arsenal de arme nucleare ar fi zdrobită”, a afirmat el.
O criză de 24 ore de a zdruncinat sâmbătă Rusia, când șeful grupului privat de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că unități ale grupului au început un „marș al dreptății” spre Moscova pentru a schimba conducerea militară a țării, avându-i în vedere pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, pe care i-a acuzat că au sacrificat mii de bărbați ruși în Ucraina.
Miniștrii de externe ai UE urmează să dea undă verde luni unei noi alocări de 3,5 miliarde de euro pentru Instrumentul European pentru Pace (IEP), utilizat pentru a finanța livrările de arme către Ucraina și misiunile militare din străinătate.
