Eurodeputat român: România, avocatul R. Moldova pentru negocieri cu UE, deschise până în 2024
Establishmentul politic de la București a insistat ca Republica Moldova să devină prioritate pentru Uniunea Europeană. Eurodeputata Corina Crețu a explicat într-un interviu pentru presa din Republica Moldova că în Parlamentul European existau voci favorabile doar Ucrainei. Însă eurodeputații și politicienii români au solicitat perspective clare de aderare pentru Republica Moldova.
Eurodeputata Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a spus într-un recent interviu că, potrivit raportului Comisiei Europene, Republica Moldova este pe calea cea bună.
„Vom vedea cum va arăta raportul de țară în octombrie, dar noi sperăm ca negocierile să înceapă până la sfârșitul acestui an, 2023. Sprijinim obținerea cât mai rapid posibil a unei decizii favorabile începerii negocierilor de aderare. Eu cred că este momentul cel mai bun după acest summit care a avut loc la Chișinău. Republica Moldova are această datorie să fructifice aceste rezultate și această solidaritate pe care întreaga Uniune Europeană a arătat-o la adresa țării dumneavoastră.”
Corina Crețu a spus că Republica Moldova este sprijinită de România „cu tot ce se poate, indiferent de culoarea politică”.
„Sper, cât mai curând, dumneavoastră, întâi, să aveți proiecte și să le puteți implementa prin fondurile de preaderare. Și acum sunt ajutoare macroeconomice, granturi și împrumuturi, care sunt date la un nivel foarte avantajos, dar după aceea, odată cu începerea negocierilor, Republica Moldova va primi fonduri de preaderare, fonduri FARE, fonduri pentru agricultură, pentru fermieri, pentru cercetători, pentru Erasmus, pentru studenți, care sunt foarte importante, și sigur că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, sumele vor fi și mai mari.”
Administrația prezidențială de la Chișinău a anunțat că președinta Sandu va continua dialogul cu partidele proeuropene care s-au coalizat pentru Adunarea Națională Moldova Europeană din 21 mai.
Eurodeputata Corina Crețu este de părere că o asemenea platformă ar trebui să existe, așa cum s-a întâmplat în cazul României, cu Declarația de la Snagov din 1995. Crețu a sugerat că, poate, ar fi bine să se redacteze un „document, unde să participe toate forțele politice proeuropene, care să fie semnat și de la care să nu se abată”.
„Atunci au stat la masă oameni care, în mod normal, unii erau în opoziție, ceilalți erau la putere și nu se întrevedea nicio posibilitate de a sta la aceeași masă, dar dorința poporului român de a intra în Uniunea Europeană și de a intra sub umbrela NATO a fost mult mai puternică și a fost ceea ce ne-a dus până la urmă la succes. Pentru că astăzi dacă nu am fi avut poate pactul de la Snagov, dacă nu am fi intrat în NATO, am fi fost poate ca și dumneavoastră o frunză în vânt”, a relevat eurodeputata Corina Crețu.
Consensul european pentru regiunea transnistreană este statutul special în cadrul Republicii Moldova. Un statut care totuși trebuie decis și negociat la Chișinău. Acest lucru nu înseamnă că etapele integrării europene ar trebui întrerupte.
„Faptul că a existat cazul Ciprului care avea probleme teritoriale în sensul că o parte din Cipru este ocupată de Turcia, și nu au existat probleme pentru aderare, ... și am înțeles că și doamna președintă Maia Sandu a spus că Transnistria nu este un impediment și Transnistria nu va fi lăsată în urmă. De altfel, Transnistria, comerțul și toate schimburile comerciale le are într-o imensă majoritate cu Uniunea Europeană. Mai puțin cu Rusia. Oamenii de acolo sigur că își doresc și ei o viață mai bună, și sunt convinsă că își doresc aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă probabil cenzura este mai mare și probabil că frica îi face să nu se exprime. Dar ce om nu și-ar dori o viață mai sigură și mai bună? Sigur că nu este ușor, pentru că trebuie să fim realiști”, a opinat Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.
În contextul desfășurării răzmeriței ruse, Corina Crețu a spus că cel mai important lucru este „să apărăm Europa și să încercăm să revigorăm procesul de lărgire a Parteneriatului Estic, dar și a Balcanilor de Vest”.
„Este și un război hibrid, și un război al informațiilor, de pildă, acum cu ultimele evenimente de la Moscova, ați văzut și dumneavoastră că nimeni nu înțelege ce s-a întâmplat acolo. Și teoriile, conspirațiile curg. Cel mai important este să apărăm Europa și să încercăm să revigorăm procesul de lărgire a Parteneriatului Estic, dar și a Balcanilor de Vest”, a conchis într-un recent interviu eurodeputata Corina Crețu.
