La Muzeul de Etnografie din capitală a fost inaugurată ediția a 9-a a Târgului Național „Covorul Dorului” (VIDEO)
Covoare și scoarțe vechi, din colecțiile muzeelor din Republica Moldova, precum și covoare țesute astăzi de meșterițele noastre au fost etalate la Târgul Național „Covorul Dorului”. Evenimentul, ajuns la a 9-a ediție, este organizat în contextul înscrierii în anul 2016 a „Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” în Lista Reprezentativă UNESCO.
În armoniile melodiilor interpretate de artiști îndrăgiți, vizitatorii se bucurau de frumusețea covoarelor, de coloritul și originalitatea ornamentelor.
„Ne reîntoarcem la tradițiile naționale de demult. Acum ne fug ochii la tot ce vedem.”;
„Mama mea țesea și eram mică și tot țeseam la covor. E ceva frumos, care îți umple inima.”
Deosebite erau covoarele din colecția Muzeului Național de Etnografie.
„Familiarizăm publicul cu cele mai importante scoarțe restaurate în ultimii ani și, în special, punem în valoare restauratorii care au lucrat la aceste scoarțe. E o muncă enormă”, menționează directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol.
Vizitatorii au avut parte de o șezătoare.
„Am putea-o numi chiar clacă, pentru că ne ajutăm unul pe altul, pregătim materia primă pentru a porni un covor. Pe unul îl terminăm de țesut”, spune meșterul popular Ecaterina Popescu din satul Clișova Nouă, raionul Orhei.
Tatiana Popa a prezentat un gen de covor aproape uitat.
„Covorul în bumbi revitalizat din secolul al XIX-lea este nu numai un covor decorativ, dar un covor funcțional, un covor curativ”, menționează meșterița populară.
„Vrem să facem niște ițe noi și tanti Natalia este profesoara mea cu niște lecții de a confecționare a ițelor”, spune meșterul popular din satul Vădeni, raionul Soroca, Simion Lungu.
„Covorul moldovenesc totdeauna a fost sănătatea omului. De mică am învățat să fac covoare, le puneam pe perete și în ziua de azi tot le punem, și pe jos, și tot timpul e sănătate”, menționează meșterița populară din satul Ciobalaccia, raionul Cantemir, Natalia Crudu.
„Acest element, scoarța tradițională a ajuns să fie prețuit de specialiști din întreaga lume. Cel mai important este ca noi, cei de acasă, să conștientizăm cât de important este să păstrăm valorile”, subliniază directoarea Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Silvia Zagoreanu.
„Este, de fapt, un eveniment al identității noastre. Prin aceste scoarțe noi citim istoria, citim cultura, citim tradițiile, citim viața rurală”, spune secretarul de stat la Ministerul Culturii Andrei Chistol.
În spațiul Muzeului de Etnografie s-a desfășurat și Târgul Meșterilor Populari, o șansă pentru vizitatori de a procura obiecte de artizanat plăzmuite din lut, lână, lemn, pănuși de porumb și alte daruri ale naturii.
