Igor Grosu: Să continuăm reforma Justiției este principala preocupare a noastră
Autoritățile de la Chișinău își concentrează eforturile pe reforma Justiției, continuând procesul de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu pentru agenția Agerpres din România. Grosu a menționat că a primit „semnale bune” de la Bruxelles privind îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene și a reiterat că integrarea europeană și reglementarea transnistreană sunt percepute drept două procese separate. Republica Moldova este interesată de îndeplinirea „ca la carte” a celor nouă recomandări ale Comisiei Europene pentru a putea solicita deschiderea negocierilor de aderare la UE, până la sfârșitul anului 2023, susține Igor Grosu.
„Am avut semnale bune, de apreciere, la recomandările pe care, să zic așa, le-am îndeplinit, cele trei din nouă și trei sunt în proces de definitivare. Avem încă trei pe care trebuie să depunem mai mult efort. Pe de altă parte, am avut și solicitări foarte clare și corecte că trebuie să avansăm exemplar, lucru pentru care noi niciodată n-am cerut clemență. Am zis că da, interesul nostru e să îndeplinim ca la carte cele nouă recomandări și care o să mai fie solicitări, pentru a pretinde și a putea solicita, bineînțeles, deschiderea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an, 2023”, a declarat Igor Grosu.
Șeful Legislativului a subliniat că principala preocupare a autorităților de la Chișinău este reforma justiției, pentru a avea „progrese pe dosarele cele mai de rezonanță”. Igor Grosu a recunoscut că este un domeniu complex, unde este „mult de muncă”
„Nimic ieșit din comun. Să continuăm reforma Justiției este principala preocupare a noastră în primul rând, să continuăm aici, să mergem mai departe cu evaluarea externă. Suntem în proces de evaluare a candidaților la CSP - Consiliul Superior al Procurorilor. Aici încă avem de muncă. La fel, trebuie să dăm țării un nou CSJ - Curtea Supremă de Justiție, să înregistrăm progrese pe dosarele cele mai de rezonanță. Și aici o parte de responsabilitate ține de acțiunile sistemului judiciar din Republica Moldova. Sigur, depindem și de viteza cu care sau (de) cât de repede răspund la solicitările noastre țările în care fie se află acele personaje - oligarhii, cei care au furat din bănci și nu doar din bănci. Și aici noi deja observăm o schimbare de atitudine”, a susținut Grosu, care a ținut să aprcieze sprijinul României privind instituirea unui regim de sancțiuni pentru persoanele care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova.
Va reuși oare Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană având un conflict nesoluționat? Igor Grosu răspunde afirmativ, explicând că autoritățile de la Chișinău sprijinite de România au reușit să convingă Bruxelles-ul că aceste procese trebuie privite în mod separat, iar integrarea europeană va oferi și soluția problemei transnistrene.
„Pot constata că acele discuții sau temeri care erau anterior, înainte de a obține statutul de țară-candidat - unii spuneau „domnule, cum va reuși Republica Moldova să se integreze, să obțină chiar statutul de țară-candidat sau să deschidă negocierile de aderare nesoluționând conflictul transnistrean?”. Aici am reușit, prin diplomații noștri, prin colegii noștri români să explicăm și să convingem interlocutorii noștri că aceste două procese sunt total diferite și se deplasează cu viteze diferite. Și nu putem condiționa un proces, procesul de integrare, de procesul de soluționare a conflictului. De ce? Pentru că: unu - soluționarea conflictului la nivel de Uniune Europeană - sunt precedente și domnul Borrell (Josep Borrell - n.r.) a menționat în ultima vizită la Chișinău că nu poate fi condiționată integrarea europeană de soluționare conflictului transnistrean. Soluționarea conflictului transnistrean va necesita mai mult timp și lucrul ăsta trebuie să îl înțelegem cu toții”, a afirmat șeful legislativului de la Chișinău.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 4 martie 2022. Ulterior, pe 23 iunie a aceluiași an, Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderare, Comisia Europeană formulând 9 recomandări pentru autoritățile d ela Chișinău. Acestea în mare parte se referă la reforma justiției, autorităților publice, funcționarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Până la sfârșitul anului 2023, Chișinăul speră să obțină deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană privind aderarea Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu a stabilit reperul – anul 2030 în care Republica Moldova poate deveni țară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Potrivit recentelor sondaje, aproximativ jumătate din populația Republicii Moldova consideră integrarea europeană drept un factor esențial în consolidarea democrației.
