Cercetări la construcțiile preistorice din situl Saharna-Țiglău: Ce descoperiri au fost făcute
O săgeată din silex, un obiect de bronz sau fragmente din ceramică cu o vechime de aproape trei mii de ani. Sunt doar câteva dintre descoperirile arheologilor de la Universitatea de Stat din Moldova, care de zece zile efectuează cercetări la construcțiile preistorice din situl Saharna-Țiglău, din raionul Rezina, una dintre cele mai renumite zone din Europa de Sud-Est.
Inițial arheologii tatonează suprafețe situl Țiglău de pe malul Nistrului.
„În acest loc se afla satul. Locul unde locuiau, desfășurau anumite activități economice. Înspre pădure, vedem locul unei necropole”, spune conferențiarul universitar, Mihail Băț.
Chiar din primele zile au fost descoperite ruinele unei case de locuit.
„Este o locuință. S-a păstrat podeaua cu lucruri care au fost descoperite în această construcție. Am delimitat un fragment de ceașcă. Bineînțeles că lucrurile în context arheologic sunt deseori sparte. Ce vedeți aici este un fragment dintr-un vas de tip Saharna, care este cheia de vizită a culturii veche”, a adăugat Mihail Băț.
„Vechimea acestei descoperiri se presupune că ar fi de trei mii de ani. Am descoperit această construcție: aici avem urmele de la pat, aceasta este muruiala și aici se observă urmele de lemn”, a menționat studenta Gabriela Pascaru.
„Aici avem probabil un cuptor, însă urmează să excavăm în continuare această groapă pentru a constata dacă este cuptor sau poate fi altceva”, susține Sergiu Serbinov, doctorand.
La o distanță de doar câțiva metri au loc alte săpături.
„În această groapă am descoperit acest silex. Este un vârf de săgeată. Probabil că a fost o armă, după presupunerile profesorilor, care s-a păstrat atâta timp. Mai descoperim și ceramică: așa modele! După care se spală în acid, se prelucrează și este predată la Muzeul de Arheologie”, spune studenta Ionela Solovei.
„În timpul săpăturilor arheologice am descoperit accidental o aplică de bronz, care se folosea la ornamentarea îmbrăcămintei. O putem data primei epoci a fierului ce aparține culturii Saharnei Nouă cu o vechime de aproape trei mii de ani”, menționează studentul Cătălin Gojan.
După ce au loc săpăturile arheologice, tinerii studiază cu atenție obiectele folosite de strămoși.
„Voi vorbi despre modul în care meșterii culturii Saharna, olarii efectuau desingul pe vasele de ceramică, cu o matrice, cu forma prelucrată fac incizii pe acest vas”, spune studenta Natalia Grigorjevschi.
„Pentru a facilita accesul la informație pentru studenți am elaborat și un ghid despre practica ecologică în care este trecută toată documentația de șantier în care le este de real folos, atunci când raportează cercetarea loc pe câmp. Rezultatele cercetărilor arheologice, atât la Saharna, cât și în alte regiuni, sunt prezentate în cadrul unui colloquium”, a declarat arheologul Aurel Zanoci.
Cercetările au loc în cadrul proiectului „Patrimoniul arheologic din epoca fierului”, finanțat de către Guvern și cofinanțat de Universitatea de Stat din Moldova, și are un buget anual de aproape 800 de mii de lei.
