Zilele Diasporei la Chișinău: Evenimentul a reunit astăzi la Palatul Republicii moldoveni din toate colțurile lumii
Sunt stabiliți peste hotare, dar nu-și uită rădăcinile. Vorbim de participanții la cea de-a X-a ediție a Congresului Diasporei. Evenimentul a reunit astăzi la Palatul Republicii moldoveni din toate colțurile lumii, care au avut ocazia de a discuta cu autoritățile statului despre problemele cu care se confruntă, eventuale soluții pentru acestea, dar și cum cetățenii noștri din diaspora își pot aduce aportul la dezvoltarea țării.
Alexandru Sîrbu de nouă ani locuiește în Statele Unite ale Americii. Acolo reușește să valorifice tradițiile moldovenești prin organizarea mai multor evenimente pentru conaționalii noștri stabiliți în State. În curând, împreună cu alți moldoveni, vor lansa o organizație care își propune să realizeze proiecte în beneficiul diasporei.
„În primul rând își propune cât mai multe proiecte care sperăm că vor aduce moldovenii acasă. Ne propunem cât mai multe proiecte ca ai noștri de acolo să nu uite de Moldova, de tradiții, de limbă și de tot ce ne leagă de patrie și, desigur, să-i ajutăm pe cei care au nevoie și, de ce nu, să realizăm multe proiecte frumoase care pot fi realizate aici cu ajutorul celor din diaspora”, spune Alexandru Sîrbu.
Adriana Rotaru locuiește în Belgia de 15 ani. În 2015 a fondat comunitatea Run Pink Moldova, o inițiativă inspirată din țara unde s-a stabilit, care își propunea să ofere peruci femeilor din Republica Moldova care suferă de cancer mamar. Însă nu s-a limitat la aceasta. Comunitatea a început să organizeze consultații pentru femeile bolnave de cancer și tabere de recuperare. Activitatea o gestionează din Belgia și, ocazional, vine în Republica Moldova.
„Voiam să-mi donez cosița și am zis că în Belgia este ceva gândit pentru aceste femei și am căutat să facem lucrul acesta în Republica Moldova. Așa încet, încet am început toate activitățile, colectările de fonduri și în 2016 ofeream primele peruci. Apoi am zis să punem accentul pe prevenția cancerului mamar, am început consultațiile gratuite cu medici mamologi, cu medici prin regiuni”, povestește Adriana Rotaru.
Soții Cepoi sunt stabiliți la Bruxelles și se numără printre cei peste 150 de moldoveni care activează în Parlamentul European și Comisia Europeană. Aceștia sunt dispuși să-și ofere experiența acumulată în cele două instituții europene, pentru ca Republica Moldova să facă progrese în procesul de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Încercăm să ajutăm guvernarea ca să facă progrese în ceea ce ține de negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este o inițiativă a noastră, a moldovenilor care lucrează în instituțiile europene. Noi înțelegem cum este Uniunea Europeană, procesele europene și putem ajuta cel mai mult țara de acolo de unde suntem”, afirmă Alexandrina Robu-Cepoi.
„Din experiența altor state cunoaștem că pentru procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană este nevoie de o armată de funcționari bine pregătiți cu experiență în domeniul UE de peste 200 de persoane. Nu-mi imaginez de unde în Republica Moldova acești în jur de 200 de persoane să lucreze pentru procesul de negociere a aderării dacă nu și de la Bruxelles unde avem deja o resursă bine pregătită cu o experiență relevantă”, menționează Marian Cepoi.
De la eveniment nu au lipsit reprezentanții comunității de basarabeni din Kazahstan, urmași ai victimelor deportărilor staliniste, care își păstrează cu sfințenie tradițiile de acasă.
„Este limba în primul rând, prin care se poate promova cultura, se poate arăta frumusețea costumului popular, cântecului, dansului. La comunitate este școală duminicală în numele lui Eminescu unde se predă limba. Noi ne-am străduit copiii să învețe limba. În fiecare an aducem copii care învață în România, fiindcă în Republica Moldova, din păcate, se vorbește rusește și atunci nu învață limba. Oficial avem cam 21 de mii. Deci sunt reprezentanții deportaților. Este și un muzeu al deportărilor staliniste. Am dat și arhivele în Moldova ca să știe câți au fost duși în Kazahstan”, spune președintele societății culturale „Dacia” din Kazahstan, Nicolae Plushkis.
Au fost prezenți și mai mulți tineri care au mers la studii peste hotare, unde au format comunități de studenți care îi ajută să fie în contact permanent cu ceea ce se întâmplă în țară.
„Sunt mereu conectată cu ce se întâmplă acasă, în special datorită Ligii Studenților din Republica Moldova. Organizăm două evenimente în fiecare an: Forumul studenților din diaspora și Gala studenților din diaspora și astfel suntem mereu conectați cu ceea ce se întâmplă acasă”, menționează Șterbeț Dumitrița, studentă în Regatul Țărilor de Jos.
La evenimentul de astăzi au participat circa 300 de cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți peste hotare. Congresul Diasporei se desfășoară în cadrul Zilelor Diasporei, organizate în perioada 18-19 august la Chișinău. Sâmbătă, țara noastră va găzdui Diaspora Business Forum.
