Aliev i-a transmis lui Blinken că ofensiva Azerbaidjanului va înceta dacă separatiștii armeni „depun armele”
Azerbaidjanul a declarat miercuri că operațiunea sa militară din Nagorno-Karabah continuă cu succes, după ce SUA i-au cerut să oprească ostilitățile, iar Moscova a îndemnat ambele părți să oprească vărsarea de sânge în această regiune disputată, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Azerbaidjanul a declarat miercuri că operațiunea sa militară din Nagorno-Karabah continuă cu succes, după ce SUA i-au cerut să oprească ostilitățile, iar Moscova a îndemnat ambele părți să oprească vărsarea de sânge în această regiune disputată, potrivit Reuters.
Într-o discuție telefonică purtată cu secretarul de stat american Antony Blinken, președintele azer Ilham Aliev i-a spus că ofensiva Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah va înceta dacă separatiștii armeni „depun armele”, potrivit AFP, citat de Agerpres.
„Șeful statului (azer) a afirmat că măsurile antiteroriste vor fi întrerupte dacă (separatiștii armeni) depun armele și se dezarmează”, a indicat președinția de la Baku într-un comunicat dat publicității miercuri, precizând că discuția telefonică cu Blinken a avut loc marți.
„Populația civilă și infrastructurile nu sunt vizate, doar țintele militare legitime sunt distruse”, susține președintele azer, în primele sale declarații de la lansarea ofensivei marți.
Potrivit acestuia, reprezentanți ai armenilor care trăiesc în Nagorno-Karabah au fost invitați „în repetate rânduri” la dialog de către președinția azeră pentru a „discuta problema reintegrării (lor)” în Azerbaidjan, „dar ei au refuzat”.
Conform aceluiași comunicat, Aliev afirmă că armata azeră a lansat această operațiune după decesul marți în regiunea respectivă a unor „civili și polițiști” în explozia unor mine, acuzându-i pe sabotorii armeni de amplasarea acestor dispozitive explozive.
De asemenea, liderul de la Baku a afirmat că „așa-zisele alegeri prezidențiale” organizate la 9 septembrie de către separatiștii armeni în Nagorno-Karabah au fost o „continuare a provocărilor deliberate împotriva suveranității Azerbaidjanului” și au condus la această operațiune militară.
Măsurile militare „continuă cu succes”, cu arme și echipamente militare distruse, a indicat la rândul său Ministerul azer al Apărării într-un comunicat publicat miercuri pe platforma de mesagerie Telegram.
Regiunea montană Karabah este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer, dar o parte din ea se află sub controlul administrației separatiste armene, care susține că este patria dintotdeauna a armenilor.
Secretarul de stat american Antony Blinken a avut convorbiri telefonice atât cu președintele azer Ilham Aliyev, cât și cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian, îndemnând Azerbaidjanul să „înceteze imediat acțiunile militare” și să detensioneze situația.
În lectura Departamentul de Stat american a acestei discuții telefonice, Aliev "și-a exprimat disponibilitatea" de a opri ostilitățile și de a organiza o întâlnire cu reprezentanții Nagorno-Karabah, notează Reuters.
Totodată, Blinken l-a asigurat pe premierul Pașinian de sprijinul deplin al Washingtonului.
Agențiile de presă ruse citează președinția azeră spunând că Aliev i-a transmis lui Blinken că Azerbaidjanul își va opri operațiunea doar după ce luptătorii armeni vor depune armele și se vor preda.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „încetarea imediată a luptelor”, după ce Uniunea Europeană, Franța și Germania au condamnat acțiunea militară a Azerbaidjanului.
Armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah într-un război care a avut loc pe fundalul destrămării URSS. Azerbaidjanul a recuperat cea mai mare parte din această regiune montană în urma unui conflict de șase săptămâni în 2020, încheiat printr-un armistițiu mediat de Rusia.
Nu este încă clar dacă acțiunile Azerbaidjanului ar putea declanșa un conflict pe scară largă care să se extindă în Armenia, dar luptele din Karabah ar putea modifica echilibrul geopolitic în Caucazul de Sud, notează Reuters.
Rusia - distrasă de propriul război în Ucraina - încearcă să-și mențină influența în regiune, străbătută de oleoducte și gazoducte, în fața unei activități mai intense din partea Turciei, care susține Azerbaidjanul.
Autoritățile separatiste din Karabah au declarat că 27 de persoane au fost ucise, inclusiv doi civili, iar peste 200 au fost rănite în urma acțiunii militare de marți. Locuitorii din unele sate au fost evacuați, au precizat acestea.
Moscova, care dispune de o forță de menținere a păcii în zonă, a cerut anterior miercuri ambelor părți să înceteze vărsarea de sânge și ostilitățile și să revină la punerea în aplicare a acordului de încetare a focului din 2020.
Relațiile între Rusia și Armenia - aliați tradiționali - s-au deteriorat grav de când președintele Vladimir Putin și-a lansat invazia în Ucraina în 2022 și s-au agravat și mai mult în ultimele luni din cauza a ceea ce Armenia afirmă că este eșecul Moscovei de a face să fie respectat pe deplin acordul de încetare a focului din 2020.
Armenia, care a purtat periodic discuții de pace cu Azerbaidjan, inclusiv asupra viitorului Karabahului, a condamnat „agresiunea pe scară largă” a Baku împotriva locuitorilor din regiune și a acuzat Azerbaidjanul că bombardează orașe și sate.
Azerbaidjanul a declarat că intenția sa este „dezarmarea și asigurarea retragerii formațiunilor forțelor armate ale Armeniei din teritoriile noastre (și) neutralizarea infrastructurii lor militare”.
Dar Erevanul susține că nu are trupe proprii pe teritoriul Nagorno-Karabah, lăsând să se înțeleagă că structurile militarizate ale etnicilor armeni din enclavă sunt singure în fața trupelor azere.
