Zeci de mii de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia. Erevanul este gata să accepte toți compatrioții din enclavă
Zeci de mii de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia, deoarece nu vor să trăiască ca parte a Azerbaidjanului și se tem de o epurare etnică, spune conducerea regiunii separatiste. Erevanul este gata să accepte toți compatrioții din enclavă, a declarat și premierul Nikol Pașinian în cadrul unui discurs adresat națiunii. El a adăugat că blocurile de securitate din care Armenia face parte sunt ineficiente - o critică clară la adresa Rusiei, principalul aliat. În context, la New York, oficialii armeni au insistat din nou asupra necesității trimiterii unei misiuni ONU în Nagorno-Karabah.
Soarta a 120 de mii de etnici armeni care au locuit în Nagorno-Karabah în ultimele trei decenii rămâne incertă. După ce Azerbaidjanul a preluat controlul militar asupra enclavei, oamenii s-au refugiat într-o tabără de corturi din apropierea aeroportului din Stepanakert. Ei spun că se tem că vor fi persecutați de armata azeră și speră la protecția forțelor de menținere a păcii.
„Au venit forțele rusești de menținere a păcii și au spus că aici este mai sigur. Am luat copiii și am venit, nu vom pleca, pentru că nu ne simțim în siguranță nicăieri. Spun că vom fi integrați cu turcii, dar noi nu putem trăi cu ei, noi nu ne suportăm unii pe alții.”
„Când azerii au intrat în sat, oamenii au fugit care și cum a putut. Unii au plecat și fără haine. Nu au luat nimic. Sunt oameni care nu au ce mânca. Cineva și-a pierdut cunoștința, ieri, din cauza foamei”.
„Nu ar trebui să murim aici. Dacă ne-ar ajuta cineva să trecem frontiera. Am un fiu și un ginere, dar azerii nu le permit să plece și spun că au construit o închisoare pentru ei. Trebuie să-i luăm pe toți cu noi dacă plecăm: fiul, ginerele, nepotul și nora mea”.
Potrivit locuitorilor din Stepanakert, situația din oraș și de la aeroport este critică - oamenii duc lipsă de alimente și medicamente. În oraș nu este lumină, apă sau legătură telefonică stabile. Crucea Roșie Internațională a livrat 70 de tone de alimente în regiune. Forțele ruse de menținere a păcii spun, de asemenea, că oferă ajutor umanitar armenilor din enclavă, dar cantitatea nu este cunoscută. În timp ce militarii azeri publică imagini cu armele confiscate în regiune și susțin că există un „plan de reintegrare” pentru armenii din Karabah, ministrul de Externe de la Erevan a avertizat la ONU că soarta a sute de oameni care trăiesc în teritoriu rămâne incertă. La Adunarea Generală, oficialul armean a reiterat apelul de a trimite o misiune a Națiunilor Unite în Nagorno-Karabah pentru a monitoriza situația drepturilor omului, umanitară și de securitate.
„Armenia a avertizat în repetate rânduri comunitatea internațională cu privire la necesitatea unei acțiuni clare și practice, inclusiv desfășurarea unei misiuni ONU de evaluare a nevoilor și de stabilire a faptelor în Nagorno-Karabah. Dar comunitatea internațională, ONU, nu au reușit să ajute oamenii în ultimele 9 luni - 285 de zile”, a spus ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan.
De cealaltă parte, Azerbaidjanul a informat conducerea Națiunilor Unite cu privire la situația din regiune și la „planul de reintegrare” a populației armene. Baku afirmă că este gata să dialogheze cu Erevanul pe tema Nagorno-Karabah și a altor probleme.
„În pofida suferințelor, lipsurilor și devastărilor fără precedent la care a fost supus poporul azer din cauza ocupației militare de 30 de ani, Azerbaidjanul a inițiat agenda de normalizare și a oferit pace Armeniei în baza respectării intereselor legitime ale ambelor părți prin recunoașterea și respectarea reciprocă a suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat ministrul azer de Externe, Ceyhun Bayramov.
Totuși, Armenia este îngrijorată de faptul că Azerbaidjanul nu se va limita la acțiuni militare împotriva Nagorno-Karabahului, iar următorul obiectiv ar putea fi impunerea cu forța a unui coridor extrateritorial care va trece prin teritoriul armean, dar care va fi în afara controlului Erevanului. Bacu a lansat o operațiune militară în Nagorno-Karabah la 19 septembrie. A doua zi, autoritățile din republica nerecunoscută au fost de acord să depună armele și să dizolve „Armata de apărare a Nagorno-Karabahului”.
