Jean-Louis Bourlanges, membru al Adunării Naționale a Franței, pentru VECTOR EUROPEAN: „Am propus o metodă pentru extinderea UE ținând cont de o realitate dublă”
Declarațiile făcute de președintele Franței, Emmanuel Macron, de la diverse tribune, privind o eventuală extindere a Uniunii Europene, în Franța mai înseamnă și acțiuni concrete de analiză a fezabilității partenerilor pentru acest proces. Pe de o parte, este vorba de gradul de pregătire al țărilor cu statut de candidat la aderare, precum sunt cele din Balcani, dar și Ucraina, Republica Moldova, iar pe de altă parte, de abilitățile de a păstra funcționalitatea instituțiilor europene. În iulie curent, Jean-Louis Bourlanges, președintele Comisiei pentru politică externă, a prezentat Adunării Naționale a Franței un raport extins asupra acestei probleme. Jurnalista Ludmila Barbă a discutat, în cadrul VECTORULUI EUROPEAN, cu oficialul francez. Vă propunem mai jos dialogul lor.
Jean-Louis Bourlanges: Am propus o metodă pentru extinderea UE ținând cont de o realitate dublă. Mai întâi, trebuie să mergem rapid, pentru că mai multe țări, precum cele din Balcani, nu pot aștepta mult, sunt subiect al poftei care vine din partea Rusiei, Turciei și Chinei, și nu putem să le lăsăm fără protecție, fără integrare la ușa Uniunii. În al doilea rând, această rapiditate nu este posibilă pentru că nu toate statele sunt pregătite, nu au terminat procesul de democratizare și lupta cu corupția, pe de o parte.
Pe de altă parte, este problema Ucrainei pe care nu putem să o integrăm pentru ca războiul durează. Indirect, problema Moldovei este pusă în aceiași termeni – Republica Moldova cu Transnistria nu poate adera până nu soluționează problema cu Rusia. De asemenea, eu propun să facem o aderare graduală. Aceasta înseamnă ca, din moment ce țările se angajează să respecte principiile fundamentale ale UE, trebuie să propunem fiecăreia dintre ele un parcurs „sur mesure”, pe măsura de integrare a politicilor comunitare, care sunt imediat realizabile. Astfel, vom lua în considerare exigența de urgență, fără a-i impune UE riscul de dislocare, de dezintegrare, care va fi în mod evident enervant.
Ludmila Barbă: La începutul anilor 2000, cand Uniunea Europeană planifica o nouă și cea mai mare extindere a sa, țări ca Ucraina și Republica Moldova erau văzute doar ca o „zonă tampon” între Rusia și Occident. Chiar și după semnarea de către aceste două state și Georgia a unor acorduri de asociere, oficialii europeni susțin că o eventuală extindere poate avea loc nu mai devreme de 2050. Ce factori au determinat schimbarea poziției Uniunii Europene?
Jean-Louis Bourlanges: Poziția s-a schimbat doar pentru că țările în cauză, Moldova și Ucraina, au dorit să aibă ca o perspectivă rapidă aderarea la UE. Noi am luat în considerație demult că țări precum Moldova, Ucraina, Georgia, alte țări, constituiau o zonă tampon între Vest și Rusia și care trebuia să aibă o dublă vecinătate prietenească: cu Rusia și UE. Aceasta a luat sfârșit. Decizia de agresiune a lui Putin a schimbat lucrurile, acum avem o linie clară care divizează Europa în două: cei care sunt de partea Rusiei și sub controlul Rusiei, de ex. Belarus, și cei care sunt atrași spre UE. Și noi trebuie să tragem învățăminte din această situație și să răspundem la timp și prin mijloace adecvate acestei solicitări de apropiere și de integrare a acestei Europe periferice în raport cu centrul UE.
Ludmila Barbă: Pe cât de pregătită credeți că este Republica Moldova pentru o eventuală lansare a negocierilor de aderare la UE?
Jean-Louis Bourlanges: Am impresia că președinta Republicii Moldova, Guvernul său, fac eforturi enorme pentru a lupta cu corupția, a dezvolta instituțiile democratice și a moderniza țara. Noi încurajăm aceste eforturi și vă felicitam pentru determinarea cu care le conduceți. Acum, este o situație particulară în Republica Moldova, din cauza Transnistriei, o situație foarte dificilă, cu o minoritate rusofonă care nu împărtășește, se pare, aceleași aspirații ca restul moldovenilor.
Și întrucât această populație trăiește între Ucraina și Republica Moldova, noi credem că aderarea Moldovei nu va putea fi făcută, ca și cea a Ucrainei, de altfel, decât atunci când se va stabiliza situația cu Rusia în ceea ce privește războiul cu Ucraina. Este un război și, în mod efectiv, este ceea ce împinge spre aderarea în termen, dar care în același timp împiedică ca aderarea să aibă loc cât de rapid ne dorim. Preocuparea noastră trebuie să fie de a încheia cât mai rapid posibil războiul din Ucraina, dar aceasta depinde de cel care a agresat Ucraina, adică de președintele Rusiei și de Guvernul rus.
Ludmila Barbă: La finele lunii august, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Uniunea Europeană nu se poate extinde atât timp cât nu se va reforma pe interior, astfel încât să rămână funcțională. Pe de altă parte, liderul de la Paris a opinat că UE ar trebui să evolueze către o „Europă cu mai multe viteze”, dacă dorește să integreze țări noi precum Republica Moldova și Ucraina.
Jean-Louis Bourlanges: Uniunea cu mai multe viteze nu este o noutate. Noi am făcut mereu asta, de exemplu, priviți Europa, nu toți membrii UE sunt în zona Euro, dar toți au vocația de a se alătura zonei euro când vor fi în măsură să o facă. Acesta este sensul metodei pe care o propun: să luăm toate țările și să vedem partea politicii europene care astăzi este în măsură să le integreze și să realizăm această parte a programului european.
Vorbesc deci, despre „sur mesure” - când mergem la croitor luăm fie „prêt à porté” (gata de purtat) fie „sur mesure” (pe comandă). Ceea ce propun pentru țări ca a Dvs. este „sur mesure” pentru că trebuie să ne adaptăm. Dar ideea mea este ca, la final, toată lumea „să fie în barcă”, toată lumea să fie egală, cum se spune la Bruxelles, la sfârșitul zilei trebuie să fim toți împreună, dar nimeni nu știe cât timp va dura ziua.
