Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: „Va urma un război al declarațiilor”
Regimul separatist din stânga Nistrului susține că a găsit în localitatea Chițcani resturile unei rachete de tip S300. Ministerul Apărării a trimis în zonă observatori militari și anunță despre achiziția unui radar antiaerian nou. Subiectele sunt discutate cu analistul de politică externă, Mihai Isac, în cadrul emisiunii „În context”, moderată de jurnalistul Radu Osipov. Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Cât de credibile par în acest caz autoritățile secesioniste? Credeți că s-au grăbit să ajungă în localitatea în care au fost găsite acele rămășițe de rachete înaintea observatorilor militari, care ar trebui să fie acolo pentru că este o Zonă de Securitate, iar regulile în regiune sunt cu totul altele?
Mihai Isac: Această anchetă al regimului separatist este viciată de la început pentru că, din momentul în care au ajuns în acea zonă, conturează narativul poveștii și povestea în sine. Nimeni nu poate afirma exact ceea ce au găsit sau ceea ce vor găsi observatorii militari. Totodată, mai înțelegem faptul că, prin concluziile prezentate automat, sunt resturile unei rachete de un anumit tip, fabricate într-un anumit an. Ne putem aștepta ca următorul comunicat de presă al pretinsului regim de la Tiraspol să conțină acuzații directe împotriva Ucrainei.
Deci nu ne putem baza pe ceea ce vor spune. Deși este nevoie de o anchetă internațională. Această stare de fapt arată încă o dată vulnerabilitatea populației civile. Să nu uităm că Chițcani este un sat destul de mare, avem acolo și vestita mănăstire. Puteau să existe incidente mult mai dure. Totodată, arată necesitatea schimbării formatului de la Nistru și înlocuirea misiunii formate din trupele Federației Ruse cu o misiune internațională civilă credibilă, după cum autoritățile de la Chișinău și partenerii occidentali și europeni au cerut în mod repetat. Atâta timp cât nu există un mecanism internațional civil credibil, nu putem avea încredere în ce spun.
Radu Osipov: Știm că Rusia de fapt a invadat Ucraina și bombardează infrastructura civilă din Ucraina, iar în cazul acestei rachete, chiar dacă ar fi așa cum spun secesioniștii, cât de moral este să învinuiești Ucraina că ar provoca aceste incidente în zona de frontieră?
Mihai Isac: În regiunea controlată de autoritățile separatiste susținute de Federația Rusă avem în permanență asemenea jocuri de umbre și oglinzi. Să ne aducem aminte de atentatul împotriva pretinsului minister al securității, care a avut loc duminică, când nu era nimeni la muncă. Să ne aducem aminte de alte persoane prinse și acuzate că spionează pentru Ucraina, dar după nimeni nu a mai auzit nimic. Deci era clar că erau niște show-uri mediatice concepute pentru a înspăimânta populația, pentru a crește gradul de nervozitate și pentru a aplica o tensiune direct împotriva Republicii Moldova și a Ucrainei. Deci, nu putem avea încredere. Zona aceasta controlată de autoritățile separatiste sub controlul clar imperial al serviciilor rusești, este în permanență o zonă în care este făcută această mobilizare anticonstituțională împotriva autorităților de la Chișinău sau împotriva Ucrainei. Iar Ucraina este silită să țină în apropierea frontierei două sau trei brigăzi, ceea ce înseamnă un număr de zece-cincisprezece mii de oameni. Militari care nu pot fi antrenați pentru a opri invazia Federației Ruse din Est și Sudul Ucrainei. Va urma un joc al acuzațiilor, un război al declarațiilor. Ceea ce ne îngrijorează este faptul că au trecut peste treizeci de ani de la invazia militară rusă împotriva Republicii Moldova și încă acest diferend nu a fost soluționat în mod pașnic.
Radu Osipov: Deocamdată retorica Rusiei este că garantează pacea în regiunea transnistreană și am văzut ori de câte ori autoritățile constituționale au solicitat retragerea trupelor ruse din regiune, Kremlinul încearcă să dezinformeze și să acuze că Republica Moldova ar crea anumite disensiuni. Există această cerere de transformare a misiunii de pacificare, dar deocamdată nu s-a pus problema retragerii acestor soldați?
Mihai Isac: Este un proces care poate dura de la câteva luni până la câțiva ani. Totuși, trebuie să existe o mai mare voință politică din partea autorităților de la Chișinău pentru a repune pe tapet această problemă în permanență. Inclusiv modul în care președinta Maia Sandu s-a adresat la ONU a arătat clar că cei de la Chișinău înțeleg presiunea și poate e nevoie să explice mai bine problemele întâmpinate de către Republica Moldova și din cauza războiului hibrid lansat de Federația Rusă împotriva țării noastre. Vedem totodată și presiunea socială care este în creștere. Și acolo, la un moment dat, se vor întâmpla anumite lucruri, care vor duce la izbucnirea unor probleme cu caracter social. Am văzut clar politica Kremlinului de instrumentalizare a acestor crize pentru propășirea propriilor interese. Ceea ce vedem acum este moștenirea celor treizeci și ceva de ani în care nu s-au luat măsuri foarte clare pentru rezolvarea inclusiv politică a acestui diferend pe cale pașnică. În acest moment, autoritățile constituționale au întreprins anumiți pași pentru a recupera aceste decalaje, inclusiv achiziționarea acestui tip de radar antiaerian, care este un tip de radar folosit inclusiv de armate NATO. Este un model ieftin și ușor de întreținut. Modul în care a fost finanțat urmează să fie lămurit de autoritățile de la Chișinău.
Având în vedere că pe 17 octombrie urmează o nouă reuniune a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, când vor fi anunțate și alte donații pentru țara noastră, această sumă este necesară pentru securizarea spațiului aerian. Trebuie să înțelegem faptul că, pe lângă acest sistem radar, va trebui să se investească în sisteme pentru a ne apăra de așa ceva. Este un pas înainte, iar acest sistem va acționa cu alte sisteme radar din spațiul european. Este un alt pas pentru integrarea Republicii Moldova într-un spațiu militar comun. În același timp, este necesar ca Republica Moldova să își facă un audit al necesităților cu caracter militar, pentru a ști ce să ceară de la partenerii occidentali. Din păcate, vedem că Ucraina este un laborator imens de testare a noilor tehnologii de sisteme de armament în luptă, iar conducerea armatei de la Chișinău și cea politică trebuie să își tragă propriile concluzii. Practic, Republica Moldova trebuie să se adapteze la noile realități ale războiului. Poate ar trebui reluată și discuția privind acea neutralitate, care vedem că nu este respectată chiar de către statul care o susține cel mai mult – Federația Rusă.
Radu Osipov: Este acum un moment potrivit pentru această dezbatere publică privind neutralitatea, ținând cont că există o tensiune socială atunci când vine vorba despre rachetele care survolează spațiul Republicii Moldova?
Mihai Isac: Nu este pentru prima dată când sunt astfel de incidente. Acest subiect va trebui discutat. Este obligația autorităților de la Chișinău și a societății civile să explice populației ce înseamnă de fapt neutralitatea, pentru că ce este în Republica Moldova nu este neutralitate. Este o situație legislativă folosită de Moscova pentru a justifica menținerea unui corp de armată invadator. Republica Moldova nu va fi niciodată o Elveție: o imagine falsă vândută de anumite medii politice. Trebuie de explicat foarte clar ce înseamnă NATO. NATO a ajutat foarte mult Republica Moldova. Aici menționez eradicarea acelor deșeuri de pe urma sovieticilor, salvând viețile a zeci de cetățeni moldoveni, redând zeci de mii de hectare de terenuri pentru agricultură.
Liderii NATO veniți la Chișinău au spus foarte clar că nimeni nu va impune nimic Republicii Moldova. Discuția despre neutralitate nu înseamnă renunțarea la ea și nu înseamnă nimic dacă nu este garantată. Nu există garanții că aceasta nu va fi încălcată de Federația Rusă. Conceptul de neutralitate trebuie mai bine înțeles, pentru că am văzut și alt fel de atacuri în acest război hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Orice stat are nevoie de parteneri, iar sprijinul pe care îl are țara noastră trebuie tradus inclusiv pentru securizarea spațiului aerian. Ceea ce se întâmplă în Ucraina afectează extrem de mult Republica Moldova. Dacă la Odesa pică rachete, aceasta se va simți în buzunarul fiecărui cetățean din Republica Moldova.
Radu Osipov: Cum vi se pare această dezbatere publică care presupune o comunicare cu cetățenii? Cum vi se pare comunicarea privind incidentul de astăzi?
Mihai Isac: Nu cunosc un caz în care autoritățile să răspundă la nivelul așteptărilor presei, când au loc astfel de evenimente. Există mai multe moduri de a comunica. Este clar că trebuie o mai bună pregătire de comunicatori la nivelul instituțiilor oficiale. Acest incident are particularitățile proprii și s-a întâmplat într-o regiune care nu este sub controlul autorităților constituționale, iar dacă existau anumite date, ele nu puteau fi împărtășite imediat publicului din motive de secret guvernamental sau din alte motive. Faptul că acolo au căzut aceste resturi de rachetă sau că în regiune au sărit anumite construcții sau pseudo atentate denotă că serviciile secrete rusești nu au nicio jenă în a fabrica astfel de situații de risc pentru a le permite și a justifica aplicarea unor măsuri represive împotriva populației din teritoriul controlat de ei.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru că ați fost cu noi!
