INTERVIU // Anatolie Gremalschi: Optimizarea rețelei va asigura dreptul la o educație de calitate
După ce s-a ajuns la un compromis, profesorii de la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Văsieni, Ialoveni, s-au întors la catedră. Aceștia au renunțat la grevă ajungând la o înțelegere cu Direcția raională de educație și ministerul de resort ca singura clasă de-a zecea, cu 21 de elevi, să fie deschisă totuși în localitate, iar finanțarea să fie asigurată de Consiliul raional Ialoveni.
Subiectele au fost discutate în cadrul ediției de știri, de la Moldova 1, cu prof. univ. dr. Anatolie Gremalschi, fost ministru al Educației. Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Cum comentați această situație și dacă nu cumva se creează un precedent ca, de exemplu, în alte instituții de învățământ cu situații similare să fie luate decizii la fel?
Anatolie Gremalschi: În primul rând, vreau să subliniez faptul că rețeaua noastră de licee este supradimensionată și acest lucru a devenit posibil atât din cauza implicării factorului politic, cât și a situației demografice care, evident, nu poate fi schimbată într-un an sau doi. Aveți perfectă dreptate. În situația care s-a creat în liceu se află mai multe licee. Am date statistice. Dacă vorbim despre mediul rural, 80% din licee nu corespund metodologiei de înmatriculare și de creare a rețelelor de clasă. Pentru a detensiona situația, Ministerul a prevăzut în Regulamentul respectiv anumite excepții, care însă trebuie, în opinia mea, să fie folosite cu bună-credință. Excepțiile au fost subliniate și de domnul ministru, Dan Perciun, doar atunci când la o distanță mai mare de 10 km nu se găsește o altă instituție, ca excepție se deschide o clasă. În cazul liceului din Văsieni, care este un liceu foarte bun și după rezultatele la Bac și după calificarea cadrelor didactice, putem accentua faptul că autoritățile au trebuit să anticipeze lucrurile. Este foarte simplu. Luăm înmatricularea în acest liceu în ultimii 2-3 ani și vom vedea foarte clar că perspectiva de a avea clasă liceală nu există. De exemplu, în 2019-2020, au fost înmatriculați în clasa întâia 17 elevi, anul trecut – 18 elevi. Prin definiție, e clar că atunci când elevii vor ajunge în clasa a X-a, nu vor fi suficienți elevi. Faptul că nu se anticipează astfel de situații, nu se lucrează cu cadrele didactice și cu părinții duce la evenimente care pun într-o situație alarmantă. Este vina, în primul rând, a autorităților locale. Ministerul nu creează clasă, nu aprobă rețele, e vina în primul rând a autorităților locale și parțial e vina colegilor din instituțiile de învățământ. Trebuie să orientăm părinții, să prognozăm ce se va întâmpla.
Leanca Lașco-Rață: În fiecare an se închid aproximativ 15 școli mici în Republica Moldova. În asemenea condiții și cu demografia pe care o avem, e posibil să menținem aceeași rețea pentru instituțiile de învățământ sau sunt necesare și anumite schimbări, adaptări, dacă vreți?
Anatolie Gremalschi: Haideți să începem din anul 2006. De atunci a început reforma rețelei școlare și ea a fost impusă de scăderea numărului de copii. Și cum drept s-a subliniat și ulterior, școala există pentru a învăța copiii. Școala nu este un agent economic care contribuie la crearea locurilor de muncă. Prin urmare, misiunea școlii e să învețe copiii, dacă copiii nu sunt existența unei astfel de instituții, nu se justifică. Terminologia corectă ar fi „optimizarea rețelei”. Când îi spunem se închide școala, publicul larg are impresia că toți copiii au rămas în stradă. Nu e corect! Copiii sunt transferați la alte instituții de învățământ, Guvernul și autoritățile locale asigură transportul. Trebuie să ne obișnuim cu acest lucru. Tendințele demografice ilustrează foarte clar că numărul de copii este în scădere.
Mai grav este faptul că în școlile mici nu se asigură educația de calitate. Vorbim de dreptul la educație, educație de calitate, nu oricare educație. Fatul că copilul frecventează o instituție de învățământ nu neapărat duce și la calitate. Nu din cauză că învățătorii sunt răi. Tehnologiile moderne necesită concentrarea copiilor în instituții mari. Nu va avea școala logoped, psihoterapeut, kinetoterapeut dacă școala este una mică. Revenim la liceul din Văsieni. Asigură liceul dreptul la o educație de calitate? Puțin probabil, pentru că are doar o singură clasă, iar metodologia cere două, iar 80 de procente pentru clasele rurale nu asigură acest lucru. Ce face un copil care vrea să se specializeze în științele reale, când au o singură clasă de profil umanist și invers? Cum vom implementa noi planuri de învățământ?
Leanca Lașco-Rață: Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat un proiect-pilot privind formarea profesorilor. Astfel, dacă până acum cadrele didactice mergeau în centre specializate pentru instruiri, în cadrul acestui program, formatorii se vor deplasa în instituțiile de educație și vor fi selectate 50 de școli. Cum vedeți această inițiativă?
Anatolie Gremalschi: Este o inițiativă foarte bună și, în general, salutăm abordările problemelor de către Ministerul Educației prin prisma dovezilor. Se cunoaște că cursurile care se făceau înainte repetau cursurile universitare. Ceea ce face acum ministerul de resort este o abordare inovativă. Bravo lor! Noi susținem inițiativele înaintate de factorii de conducere tineri.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc mult pentru aceste explicații. Sper să mai discutăm și cu alte ocazii.
