„După 100 de ani am reușit să vin și să le aduc un omagiu”. Bunica și străbunica europarlamentarei Corina Crețu au fost botezate la Chișinău
Europarlamentara română Corina Crețu a decis să-și ia cetățenia Republicii Moldova. Bunica ei este din Chișinău, dar s-a refugiat din Basarabia peste Prut în 1944, din cauza ocupației sovietice. A văzut Chișinăul prima dată după căderea cortinei de fier și s-a întors nu doar în interes de serviciu, dar ca să și vadă de unde se trage. Jurnaliștii Moldova 1 au discutat cu Corina Crețu la biserica Sfântul Haralambie, unde au fost botezate bunica și străbunica ei.
„Cred că aceste emoții nu-și prea găsesc cuvintele pentru a fi exprimate. Noi am aflat de curând, sora mea avut răbdarea să caute prin arhive. Și străbunica mea și bunica mea au fost botezate în acest sfârșit lăcaș a sfântului Haralambie. După 100 de ani de când bunica mea a fost botezată aici, am reușit să vin și să le aduc un omagiu și să le mulțumesc pentru tot cea ce sunt noi astăzi”, a spus Corina Crețu.
A găsit cele două certificate de botez ale bunicii Valentina și străbunicii Eugenia în arhivă, unde se păstrează registrele bisericești privind nașterile, căsătoriile și decesele.
„Eu sunt recunoscătoare surorii mele pentru că ea a avut răbdare și perseverență să caute de câțiva ani, în arhive, să facă un arbore genealogic pe care îl avem. Aveți arhiva foarte bună în Republica Moldova. Cam acum doi ani am înțeles că a găsit în arhive locul botezului”, a mai spus ea.
Corina Crețu a vizitat Chișinăul prima dată în 1991.
„A fost impresionant, pentru că am mai găsit o verișoară, am fost pe strada București, era o familie care spune că nu înțelege ce spun, dar m-au dus în ultima cameră unde era o verișoară a bunici mele, cred că avea 90 de ani atunci și am vorbit cu ea românește”.
În acest an, europarlamentara a primit aviz pozitiv pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova.
„Ideea de a găsi o modalitate prin care să pot aduce omagiul meu familiei mele din partea mamei și cumva simt că din această zi se încheie un cerc de suferințe și cred că ei sunt mult mai liniștiți acum în ceruri”.
Potrivit estimărilor, în jur de patru sute de mii de persoane s-au refugiat peste Prut din Basarabia și Bucovina de Nord, ocupate de Rusia Sovietică. Au fost două valuri, în 1940 și 1944. După armistițiul României cu URSS, Moscova a cerut repatrierea lor pentru că îi considera cetățeni sovietici. Însă majoritatea refugiaților au rămas în România.