Armenia a ratificat aderarea la Curtea Penală Internațională ignorând avertismentele Rusiei
Parlamentul Armeniei a ratificat marți aderarea țării la Curtea Penală Internațională (CPI), după o dezbatere rapidă asupra proiectului, care a atras furia Moscovei, aliat tradițional al Erevanului, dar cu care relațiile s-au tensionat considerabil, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Aleșii s-au exprimat în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, cu 60 de voturi la 22. Rusia nu vede cu ochi buni acest proiect, CPI emițând în primăvară un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.
Aderarea la CPI ar „crea garanții suplimentare pentru Armenia” împotriva Azerbaidjanului, a declarat marți Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu chestiunile privind justiția internațională.
Baku tocmai a obținut o victorie militară fulgerătoare, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah. Erevanul, care acuză Rusia că a abandonat-o în fața unui adversar mult mai bogat și mai bine înarmat, este acum îngrijorat de securitatea teritoriului Armeniei.
Ratificarea acestui statut garantează că o potențială invadare a Armeniei „va intra sub jurisdicția CPI”, ceea ce va avea un „efect de descurajare”, a declarat Eghiche Kirakosian în fața parlamentarilor armeni.
Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicții cu Constituția sa - un obstacol care a fost eliminat între timp.
Partidele de opoziție, care controlează 36 din cele 107 locuri din Parlament, au protestat împotriva deschiderii dezbaterilor, părăsind sesiunea.
Tsovinar Khachatrian, președintele parlamentului, a anunțat inițial că votul va avea loc miercuri.
Kremlinul a transmis joi că simplul fapt de a lua în considerare aderarea este un act „extrem de ostil”.
„Sperăm că aceste decizii nu vor avea un impact negativ asupra relațiilor noastre bilaterale”, a spus purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
Oficialul armean Eghiche Kirakosian a declarat că a propus Rusiei să semneze „un acord bilateral” pentru a-și atenua îngrijorările, fără a da detalii.
Relațiile dintre Armenia și Rusia trec printr-o zonă turbulentă. Erevanul, care s-a apropiat de Occident în ultimele luni, s-a simțit trădat în timpul recentei ofensive a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, ceea ce Kremlinul neagă.
Rusia a desfășurat o forță de menținere a păcii în teritoriu în urmă cu trei ani, după un scurt atac al Azerbaidjanului. Dar trupele sale nu s-au clintit în timpul ultimei ofensive fulgerătoare derulată de Baku.
Marți, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a aplaudat totuși acțiunea acestui contingent, mulțumind soldaților pentru „altruismul și profesionalismul lor, care au împiedicat apariția altor victime”.
În total, aproape 600 de oameni au murit în urma ofensivei.
De atunci, enclava a fost aproape în întregime părăsită de locuitorii săi, cu peste 100.000 de refugiați - din cei 120.000 de oameni care locuiesc oficial acolo - fugind în Armenia de teama represaliilor din partea Azerbaidjanului.
După sfârșitul Imperiului Rus, această regiune muntoasă populată în principal de armeni, care o consideră un teritoriu ancestral, a devenit parte a Azerbaidjanului.
Ea și-a proclamat unilateral independența în 1991, după căderea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei.
Separatiștii din Nagorno-Karabah, niciodată recunoscuți de comunitatea internațională, se opun Baku de peste trei decenii și s-au confruntat cu Azerbaidjanul în două războaie - între 1988 și 1994 și în toamna anului 2020.
Aceste ciocniri au otrăvit relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan, care au o ură tenace una față de cealaltă.
Armenia a acuzat, de asemenea, trupele azere că i-au încălcat frontiera în mai 2021 pentru a prelua controlul asupra unei mici părți a teritoriului de frontieră.
