Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: Formatul CPE nu vine decât să ajute Republica Moldova să obțină sprijin din partea statelor participante din blocul comunitar
Președinta Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene (CPE) din Spania. Pe 5 octombrie, la Granada, se convoacă 47 de oficiali europeni, după care urmează și o reuniune informală a Consiliului European.
Spania deține președinția Uniunii Europene, în mandatul spaniol ar trebui să se decidă deschiderea negocierilor de aderare Republica Moldova - Uniunea Europeană. Subiectele sunt discutate cu expertul în politică externă, Mihai Isac, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Cum se încadrează Republica Moldova în această busolă strategică a Uniunii Europene?
Mihai Isac: Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru statele Uniunii Europene, iar participarea președintei Maia Sandu la Reuniunea de la Granada, care are loc chiar înaintea altor unor reuniuni importante ale Uniunii Europene, nu face decât să confirme acest sprijin pe care statele europene îl acordă Republicii Moldova. Vedem totodată că doamna președintă Maia Sandu s-a deplasat în Portugalia, un stat unde există o comunitate puternică originară din Republica Moldova, iar zeci de mii de cetățeni moldoveni au și cetățenia unui stat european. E, practic, încă un exemplu că Republica Moldova este membră cu drepturi depline a comunității europene culturale și este doar o problemă de timp până când va deveni membră cu drepturi depline și a comunității politice, reprezentată de blocul comunitar din Uniunea Europeană. Această busolă strategică este în continuă adaptare, în funcție de amenințările reprezentate de către Federația Rusă și războiul hibrid lansat împotriva statelor civilizate din Europa, și vedem totodată faptul că în această locație de la Granada, un loc plin de simbol pentru diplomația europeană, vor avea loc și aceste negocieri secrete, despre care vorbea foarte corect corespondentul Moldova 1.
Dacă ținem bine minte ce s-a întâmplat la Bulboaca, doar acum câteva luni, ne putem imagina că va fi tot un spectacol diplomatic. Deja și-au confirmat participarea premierul armean Pașinian și președintele azer Aliev și va fi prezent și premierul britanic. Și-au anunțat prezența inclusiv lideri din Italia, din Germania, din Franța și, normal, liderul spaniol care este și gazda evenimentului. Deci este un eveniment de maximă importanță care va egala ceea ce s-a întâmplat la Bulboaca.
Acest Summit al Comunității Politice Europene are loc și pe fondul apropierii anului electoral 2024, când vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. Dar, după cum spunea foarte bine și domnul europarlamentar Tomac, foarte mulți europarlamentari din diferite state susțin deschiderea negocierilor cu Republica Moldova, iar acest format al Comunității Politice Europene nu vine decât să ajute Republica Moldova să obțină sprijin din partea statelor participante, inclusiv a unor state care nu fac parte formal din blocul comunitar. Să ne aducem aminte că este și premierul britanic, sunt și reprezentanții altor state care au interese comune de a forma o comunitate europeană puternică. Mai ales din punct de vedere al rezilienței în fața atacurilor Federației Ruse. Și aici nu vorbim numai de atacuri cu armă militară, dar vorbim și de atacurile economice, atacurile cibernetice, atacurile cu caracter financiar, acest război de propagandă pe care mașinăria infernală a Kremlinului l-a dezlănțuit împotriva Republicii Moldova.
Radu Osipov: De obicei, oficialii de la Chișinău spun că Republica Moldova poate furniza securitate pentru Uniunea Europeană. Cât de multă dreptate au, dacă e să luăm în calcul că Republica Moldova este astăzi, totuși, ținta unui război hibrid?
Mihai Isac: În primul rând, faptul că Republica Moldova, autoritățile constituționale, rezistă în fața acestui război, oferă deja o pavăză Uniunii Europene. În afară de ceea ce se vede, Uniunea Europeană beneficiază de sprijinul Republicii Moldova prin, de pildă, trimiterea contingentului de forțe în Kosovo, unde vedem că este o situație destul de dură, incendiară. Iar faptul că Republica Moldova participă cu soldați pe acest front ascuns, unde vedem cum Federația Rusă încearcă să arunce Balcanii de altădată în butoiul de pulbere al Europei, este un semn că Republica Moldova este un actor serios în ceea ce privește oferirea de securitate atunci când are posibilitatea. Măsurile recente ale autorităților de la Chișinău împotriva rețelelor ilegale de finanțare a mediilor proruse și a mediilor de propagandă îndreptate împotriva Republicii Moldova sunt o altă dovadă a faptului că autoritățile de la Chișinău pot colabora cu alte state europene pentru a asigura în mod transparent și în mod legal securitatea Moldovei și securitatea întregului spațiu european.
Prin ceea ce face Republica Moldova în sprijinul Ucrainei, prin faptul că găzduiește peste 100 de mii de refugiați ucraineni, prin faptul că Republica Moldova sprijină umanitar poporul din Ucraina, este un efort care ajută la consolidarea colaborării și de securitate și a unei colaborări în folosul și al poporului din Republica Moldova și al poporului din Ucraina și a altor popoare din Europa. Este un efort comun la nivel european și mondial din care Republica Moldova face parte. Este adevărat că multe din aceste discuții care se duc între organele de specialitate de la Chișinău și structurile omoloage din Occident nu sunt cunoscute publicului larg, pentru că așa este natura acestor discuții. Dar efectele pe termen lung trebuie să fie asigurarea unei societăți democratice în Republica Moldova, unde combaterea corupției și înlăturarea acestor medii criminale, care favorizează împrăștierea propagandei Federației Ruse și favorizează propagarea intereselor acesteia în Republica Moldova, aceste efecte nocive se văd practic în fiecare zi. Acesta trebuie să fie, de fapt, rezultatul final al colaborării dintre Republica Moldova și statele Uniunii Europene și nu numai. Vizita domnului Borrell de săptămâna trecută arată încă o dată câți aliați are Republica Moldova la nivelul conducerii Uniunii Europene, al Parlamentului European, dar și altor state. Ceea ce vedem și ce se întâmplă în sudul Spaniei este o nouă întâlnire a tuturor liderilor statelor civilizate care se ajută pentru a rezista în fața acestei barbarii declanșate de către Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în special și a Uniunii Europene și a Occidentului în particular.
Deci ar trebui să dea de gândit celor de la Chișinău care încă mai consideră că Federația Rusă este o alternativă viabilă. Din momentul în care atâtea state cu interese atât de divergente se reunesc pentru a pune pe tapet ce trebuie de făcut pentru a rezista în fața acestui război hibrid.
Radu Osipov: Joseph Borrell a trecut într-adevăr pe la Chișinău. A mers în continuare la Odesa și Kiev. A fost un mesaj de sprijin pentru Ucraina. Am văzut și reacția președintelui Zelenski, care a cerut discuții de aderare. Foarte mulți vorbeau că ar exista totuși o reticență față de Ucraina în Consiliul European, iar acest lucru ar putea dăuna și Republicii Moldova. Cum vedeți acum situația înainte de această reuniune foarte importantă informală de la Granada, care va fi pe 6 octombrie, după Summitul Comunității Politice Europene?
Mihai Isac: Este și normal. Fiecare stat are propriile sale interese, iar susținerea Ucrainei reprezintă doar o parte din interesul fiecărui stat despre care dorim să vorbim. De pildă, Franța are alte interese decât poate are Spania, dar faptul că toate aceste state sunt unite în dorința lor de a sprijini economic, umanitar, financiar, politic și militar Ucraina arată coeziunea blocului comunitar. Atât Uniunea Europeană, cât și Alianța Nord-Atlantică au trecut cu brio testul Ucraina, iar acest bloc geopolitic, acest binom geopolitic, este aici să rămână. Nu se vor mai întâmpla greșeli istorice ale deceniilor trecute, când populațiile din Estul continentului au fost abandonate în acest înșelător „Russkii Mir”. Pur și simplu, în momentul în care ai un bloc comunitar în care sunt atât de multe democrații este și normal să existe anumite speculații cu privire la modul în care aceste state vor gestiona relațiile cu Ucraina. După cum am văzut și recent, mini criza din relațiile dintre Ucraina și Polonia a fost stinsă cu ajutorul Uniunii Europene.
Este și normal ca în democrații să se discute, să se supună la vot. Iar modul rus de a face politică în care diferite persoane care nu sunt de acord cu politica promovată de Kremlin au accidente ciudate sau pur și simplu dispar, explodează anumite avioane în aer, nu se întâmplă în Europa. Sunt foarte rare cazurile când în Europa politicienii aplică metode care duc la dispariția opoziției. Deci este și normal să existe anumite discuții, anumite speculații. Rămâne ca zilele următoare să ne arate de fapt ce decizii se vor lua.
Anul 2024 este un an electoral, destul de complicat în foarte multe țări, inclusiv în România. Sunt alegeri europarlamentare, parlamentare naționale, alegeri prezidențiale, dar și alegeri locale. Iar în alte state sunt alegeri similare. Dar vedem totuși că aceste exerciții electorale nu schimbă absolut deloc decizia clară de a sprijini Ucraina. În acest moment, este greu de crezut că am putea vorbi de o aderare peste noapte a Republicii Moldova sau a Ucrainei. Cifrele înaintate anterior că 2030 sau poate chiar un deceniu: între 2030 și 2040, sunt mult mai concrete pentru un astfel de pas. Pentru că, în primul rând, autoritățile de la Kiev și autoritățile de la Chișinău trebuie să depună eforturi foarte mari pentru implementarea unor reforme care să combată corupția din aceste state.
În nicio țară nu putem spune că nu există corupție. Există diferite forme de corupție, dar modul în care autoritățile statelor europene răspund la acest flagel și faptul că Republica Moldova beneficiază de sprijinul tehnic și financiar al statelor europene pentru a implementa instrumente de combatere a corupției dă o speranță că, în generația noastră, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Este adevărat că problemele din Ucraina sunt diferite parțial de cele din Republica Moldova, dar lupta aceasta pe frontul intern împotriva corupției trebuie să fie practic primul punct în orice discuție privind reforma clasei politice, privind reforma modului de a face politică și afaceri în Republica Moldova.
Radu Osipov: Apropo despre anul electoral 2024, care e un an electoral practic în toată Europa. La nivel european, ar însemna acest lucru că mandatul Ursulei von der Leyen, care e pe sfârșite, ar insista și ar pune pe agendă acea reformare și extindere a Uniunii Europene. E un lucru care dă speranță și foarte mult optimism la Chișinău.
Mihai Isac: În acest moment, Republica Moldova se bucură de o susținere nemaiîntâlnită în scurta sa existență ca stat independent. În acest moment, cancelariile statelor occidentale sunt deschise liderilor de la Chișinău și nu numai. Dar sfârșitul mandatului actualei lidere europene nu înseamnă că efortul de aducere a Republicii Moldova și Ucrainei în familia europeană se va termina. Da, sunt anumite particularități ale acestei perioade electorale. Există diferite presiuni politice pentru a face cât mai repede această integrare a Republicii Moldova și a Ucrainei, dar este un proces foarte tehnic. În România acest proces tehnic a durat câțiva ani. Este clar că Republica Moldova va beneficia de fonduri de preaderare, iar în România aderarea la Uniunea Europeană s-a făcut în primul rând simțită prin reformele din domeniul justiției. În momentul în care am avut în România exemplul unui fost premier judecat și trimis la închisoare, în care am avut lideri politici altădată considerați de neatins, care au făcut pușcărie fiind condamnați în justiția națională, asta a arătat românilor ceea ce înseamnă integrarea în Uniunea Europeană. Oricine din Republica Moldova care a vizitat România, în timp de 20 de ani, poate vedea diferențe enorme între cum era România în 2010 și cum este România în 2023.
Această schimbare de calitate a elitei politice de la Chișinău și a membrilor din justiție, a persoanelor care ajung judecători, avocați, procurori, depinde și de modul în care populația Republicii Moldova participă efectiv la lupta împotriva corupției. Pentru că putem discuta foarte mult despre cum ajută Uniunea Europeană Republica Moldova. Putem să ne uităm cu atenție la evoluțiile politice din Parlamentul European și să spunem că Republica Moldova depinde de o astfel de decizie politică sau de alta, dar rezultatul final al întregului proces de integrare europeană prin care trece Republica Moldova trebuie să fie, de fapt, nu numai această integrare europeană cu numele. Pentru că foarte mulți cetățeni din Republica Moldova deja sunt și cetățeni europeni. Dar trebuie să fie, în primul rând, o realizare a faptului că în Republica Moldova trebuie să fie organizată o societate normală și această societate va fi doar în urma eforturilor tuturor cetățenilor.
Radu Osipov: Vă mulțumim pentru aceste comentarii.
