INTERVIU //Andrei Curăraru: Asistăm la un nou tip de război asimetric
Israelul a declarat război și promite o ofensivă iminentă, după ce gruparea militantă palestiniană Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului, luând cu asalt comunitățile din apropierea Fâșiei Gaza, unde a ucis rezidenți și a luat ostatici. O operațiune militară de amploare ar putea începe în regiune în maxim 72 de ore, spun experți internaționali.
Evenimentele au fost discutate cu expertul în drept, politici publice și securitate, Andrei Curăraru, în cadrul ediției de știri, moderată de către Leanca Lașco-Rață. Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Este un conflict care durează de decenii, dar vedem retorica de la Tel Aviv care spune că „epoca negocierilor s-a încheiat” și a declarat stare de război. Care e situația în prezent? Spiritele s-au încins. Cum vedeți evoluția evenimentelor de mai departe?
Andrei Curăraru: Starea de război este o mișcare tactică din partea autorităților israeliene, care vor să lanseze o ofensivă de proporții prin care să combată toate riscurile apărute prin această nouă metodă și tactică utilizată de Hamas. Am văzut o eficiență redusă a podului de fier, care a fost suprasolicitat prin 4 mii de proiectile.
Vedem metodele utilizate și în Bucea, de exemplu, în legătură cu imaginile șocante pe care le-am văzut în cadrul Festivalului iubitorilor de natură, unde circa 250 de persoane au fost omorâte cu cruzime de reprezentanții Hamas. Până la urmă, această escaladare poate duce la eliminarea cel puțin a liderismului din partea acestei mișcări. Următoarele etape vor fi legate de o nouă percepție din partea Israelului față de Fâșia Gaza. Cineva dintre autoritățile israelitene spunea că acest atac va afecta generații înainte.
Leanca Lașco-Rață: Aș vrea să ne referim și la tactica acestui atac al celor din Hamas. Era sâmbătă dimineața, zi de Sabat, adică zi de odihnă, și au acționat cu un atac de rachete foarte-foarte multe la număr, într-un timp foarte scurt. Știm că Armata din Israel este una foarte pregătită și are un sistem avansat de apărare antiaeriană, dar care a fost luată prin surprindere. Cum vedeți dumneavoastră aceste acțiuni?
Andrei Curăraru: Anumite servicii secrete ale Israelului ar fi știut despre potențialele atacuri, dar ar fi ignorat această informație. Până la urmă, avem o oglindire a războiului Yom Kippur de acum 50 de ani, când iarăși a fost această modalitate de a ataca în cel mai vulnerail punct, în cea mai vulnerabilă zi a anului. În zi de Sabat mulți dintre israelieni în general nu utilizează electronice sau alte aspecte ale vieții cotidiene. Trebuie să înțelegem că, până la urmă, aceste atacuri au avut succes, pentru că au fost metode utilizate inclusiv în Ucraina. În primul rând, utilizarea dronelor și utilizarea submarinelor teleghidate care au atacat anumite platforme petroliere. Asistăm la un nou tip de război asimetric care, în prima etapă, a fost câștigat cu succes de Hamas. Acum vedem o contraofensivă a Israelului. Au fost eliberate toate localitățile de la frontieră și, potrivit unor surse neconfirmate, au urmat trei faze de eliminare a întregii rețele Hamas.
Leanca Lașco-Rață: Violențele continuă, sunt peste o mie de morți de ambele părți. Un subiect aparte sunt și prizonierii. Vedem că sunt peste 100 de oameni luați prizonieri de către palestinieni, familii întregi, oameni răpiți de pe străzi și duși în Fâșia Gaza. De ce s-a acționat astfel? Ce mesaj vor să transmită?
Andrei Curăraru: Cred că aici este important să spunem că nu-s chiar ostatici. Când avem astfel de acte de terorism, sunt luați ostatici care vor fi utilizați drept un scut viu împotriva atacurilor cu rachetă din partea Israelului. Cunoaștem, de exemplu, că sediul central al Hamas este sub un spital central din Fâșia Gaza.
Această tactică perfidă de utilizare a personalului civil este foarte frecvent utilizată de organizațiile teroriste. Oficial, s-a spus că aceștia ar putea să fie eliberați dacă sunt eliberați toți deținuții palestinieni. Nu cred că autoritățile Israelului vor merge pe această cale, dar vor opta pentru eliberarea conaționalilor. Ceea ce știm: că este o prioritate pentru serviciile secrete ale Israelului, care au putut să extragă ostaticii lor de oriunde din lume. Urmează operațiuni de amploare inclusiv pentru eliberarea acelor ostatici, printre care se află și cetățeni străini, dar și cei care au fost la acest festival pe care l-am menționat mai sus.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut reacția internațională a Statelor Unite, care a anunțat că va direcționa sprijin militar în Israel. În acest context, poate să fie trecut în umbră războiul din Ucraina, dacă ținem cont de situația care se întâmplă acum în Israel?
Andrei Curăraru: Cred că această națiune este pedalată foarte mult de Federația Rusă. Banii direcționați Ucrainei sunt securizați în bugetul SUA și aceștia nu vor fi redirecționați. Până la urmă, sunt trei-patru miliarde de ajutor militar care mergea în fiecare an către Israel. Există fonduri de rezervă ale SUA, care pot fi direcționate către această țară. S-ar putea să fie pe un termen scurt anumite redirecționări tactice, de exemplu, de rachete care trebuie completate. În afară de aceasta, nu cred că va fi afectat cumva sprijinul Ucrainei. Cu toate că înțelegem că Federația Rusă ar conta pe o astfel de redirecționare și această conflagrație. Dar șansele sunt foarte puține și retorica oficialilor de la Washington confirmă acest fapt deja.
Leanca Lașco-Rață: O ultimă întrebare. Care este rolul instituțiilor internaționale? Mă refer aici la ONU, în tentativele de a stopa aceste ostilități și până la urmă de a stopa pierderea de vieți omenești?
Andrei Curăraru: Cred că rolul ONU va fi mai mult unul umanitar, de a ajuta victimele și eventual persoanele care au trebuit să părăsească Fâșia Gaza. Pentru că nu trebuie să identificăm tot poporul palestinian cu acești militanți teroriști. Din păcate, Consiliul de Securitate al ONU nu va putea adopta o rezoluție. Deja știm că aceasta ar fi blocată de China și Federația Rusă. Dar cred că se va merge pe varianta de adoptare a unei rezoluții a Adunării Generale a ONU, care va putea direcționa anumite fonduri în scopuri umanitare.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc mult pentru această intervenție.
