INTERVIU // Cristian Pîrvulescu: Sper ca noua guvernare din Polonia să caute soluții europene
Alegerile parlamentare din Polonia de duminică s-au încheiat cu o prezență record la vot de 72,9%. Datele oficiale atestă o victorie fără majoritate a partidului național-conservator, Lege și Justiție (PiS), aflat de opt ani la putere, dar care nu va putea forma un Guvern de coaliție. Totodată, opoziția centristă proeuropeană se poate aștepta la o majoritate parlamentară în Polonia.
Situația politică din Polonia a fost discutată cu politologul Cristian Pîrvulescu, în cadrul buletinului informativ Mesager, dialog moderat de către Elena Băncilă. Găsiți mai jos textul interviului.
Elena Băncilă: Într-o campanie electorală agresivă, ambele părți au descris rezultatul alegerilor ca fiind o miză existențială pentru țară. Fiecare dintre rivali l-a descris pe celălalt ca fiind dușmanul suprem al bunăstării polonezilor. Este important de menționat că întreaga societate este puternic divizată. În urma acestui scrutin, ce direcție va lua cel mai probabil Polonia?
Cristian Pîrvulescu: Cred că putem vorbi deja de certitudini, pentru că, puțin înainte de a intra în direct, m-am uitat pe datele de la Biroul Electoral Central polonez. Sunt aproape 92% din voturi deja numărate din circumscripții, iar datele din Exit-poll se confirmă. Este clar că nu au și nu pot forma o majoritate, iar abia mâine dimineață vom avea rezultatele oficiale. Trebuie să spun un lucru. În disperarea de a câștiga voturi, dincolo de atacurile împotriva Ucrainei pe care le-ați comentat și Dumneavoastră, dincolo de o campanie electorală foarte dură, un control al societății, PiS a mai organizat și un referendum. Referendumul a avut loc ieri. Era un referendum populist și referendumul nu este validat. Datele de la Biroul Electoral Central arată că doar 41% dintre polonezi s-au prezentat și la referendum. Deci a fost un boicot cât se poate de clar. Să aducem aminte că prezența la vot a fost de aproape 74%. Deci vorbim despre peste 30 la sută dintre cei care s-au prezentat la urne, care au refuzat să intre în jocul PiS și să răspundă la cele patru întrebări: una referitoare la zidul cu Belarus, alta referitoare la vârsta de pensionare la 67 de ani, alta referitoare la primirea refugiaților, impusă de Comisia Europeană. Majoritatea celor prezenți, peste 93%, au votat că nu sunt de acord.
Asta arată o maturitate care există în societatea poloneză. Mă întreb dacă societatea moldovenească sau românească ar fi capabilă să reacționeze la fel de bine. Noi, în România, avem un exemplu: referendumul din 2018 pentru modificarea Constituției pentru familia tradițională, în care absenteismul a împiedicat realizarea validării unui referendum.
Iată că societatea poloneză este, cum ați spus Dumneavoastră, fracturată în două. Dacă ne uităm pe hartă, vedem că Estul a votat cu Partidul Lege și Justiție. Vestul a votat în special cu Platforma Civică, dar și cu celelalte partide de opoziție. Vedem, la fel, o diferență clară între orașe și sate. Lumea rurală a votat mai degrabă cu PiS. Spaimele din zona rurală sunt cele pe care le cunoașteți și în Republica Moldova, le cunoaștem și noi. Este frica de Uniunea Europeană, de comunitatea LGBT, de așa-numitele teorii de gen și așa mai departe. Aceste frici au fost consolidate foarte puternic de teoriile conspirației, dar, în final, deși Lege și Justiție a câștigat detașat, nu reușește să formeze majoritatea. Este blocată în acea majoritate de 40%, iar jocul cu extremismul în Polonia nu a funcționat, cum o platformă de partid de extremă dreaptă nu a reușit să atragă voturi. Sondajele de opinie s-au înșelat aici, o dădeau ca fiind a treia formațiune politică, dar, în realitate, este a cincea formațiune politică și realizează cam jumătate din voturile estimate.
Elena Băncilă: Se spune că victoria opoziției centriste proeuropene ar putea redefini relația dintre Bruxelles și Varșovia. Cum va fi influențată aceasta?
Cristian Pîrvulescu: Deja faptul că Donald Tusk a fost președintele Consiliului European contează foarte mult. Relația va fi cu siguranță alta. Cred că, dacă victoria se va confirma, s-ar putea schimba situația în Polonia, ar putea să se schimbe inclusiv negocierile pentru guvernarea din Slovacia, unde știm foarte bine că tot așa, un partid anti-european s-a situat pe locul întâi și ar fi putut forma Guvernul. Dar în condițiile în care se schimbă situația în Polonia, ar putea să se schimbe situația și în Slovacia. S-ar putea ca Viktor Orban să rămână puțin izolat în disperare de cauză. Guvernul Poloniei reluase, cu toate diferendele legate de Rusia, relațiile cu Budapesta a lui Viktor Orban. Acestea nu vor mai putea funcționa. Grupul de la Višegrad nu va mai putea obstrucționa politicile europene, deci este pentru Bruxelles un anunț bun. Până la urmă, cred că ceea ce e important este ca societatea poloneză să se vindece. Pentru că va fi foarte greu ca reformele să fie făcute de noua guvernare.
Pentru că nu are majoritatea pentru a depăși vetoul prezidențial. Ar avea nevoie de trei cincimi și nu le are. Deci, lupta pentru statul de drept, lupta pentru drepturile omului se va duce în continuare. Recunoscându-și practic înfrângerea, ieri, Kaczynski a spus că va face în continuare politică din opoziție, încercând să apere Polonia. Și asta se va putea întâmpla pentru că până la alegerile prezidențiale viitoare va fi foarte dificil pentru noua majoritate să reușească să-și impună programul.
Elena Băncilă: Nu pot să nu vă întreb și despre relația dintre Polonia și Ucraina, având în vedere că Polonia a fost unul dintre cei mai mari susținători, dacă nu cel mai important susținător al Ucrainei, din primele clipe când a început războiul. Se va schimba politica în acest aspect?
Cristian Pîrvulescu: Ea se schimbase deja pentru că Polonia schimbase politica față de Ucraina. S-a dovedit că, în mare măsură, ceea ce se întâmplase la început era doar o ipocrizie pentru a primi sprijin din partea Uniunii Europene. Polonia era într-o situație gravă legată de statul de drept, cu încălcarea principiilor europene. Când a constatat că nu s-a întâmplat ceea ce spera, altfel spus, că în continuare este sub monitorizarea Comisiei Europene, s-a apropiat din nou de Budapesta și a început să realizeze blocaje la adresa Ucrainei. Ne aducem aminte problema cerealelor doar în urmă cu două luni de zile și apoi un schimb foarte dur de declarații între Kiev și Varșovia.
Deci eu mă aștept ca noua guvernare să îmbunătățească relațiile cu Kievul, să caute soluții europene. Așa cum am făcut la București, de exemplu, unde am trecut peste animozități, care erau deja istorice, și am găsit un „modus vivendi” cu Kievul. Ba chiar se vorbește săptămâna aceasta despre o ședință de Guverne comună româno-ucraineană la Kiev, în care se vor semna documente importante. Ceva ce nimeni n-ar fi gândit înaintea agresiunii Federației Ruse.
Elena Băncilă: Vă mulțumesc mult, domnule Pîrvulescu, pentru aceste comentarii.
