INTERVIU // Ion Munteanu: Vom diminua la maxim importul de resurse care pot fi înlocuite cu biocombustibil
Doar șase la sută din energia electrică utilizată în Republica Moldova provin din resurse regenerabile. Astfel, autoritățile își propun ca în următorii zece ani să sporească acest volum până la 30 de procente, ce ar fi în corespundere cu standardele europene. Tendințele atestă că tot mai mulți prosumatori sau gospodării casnice aleg să instaleze panouri fotovoltaice, iar numărul acestor instalații s-a dublat făță de anul trecut.
Subiectele au fost discutate în cadrul unui interviu cu Ion Munteanu, directorul Agenției de Eficiență Energetică, realizat de către jurnalista Leanca Lașco-Rață. Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut mai multe inițiative de eficientizare energetică. Acel bloc de locuințe din centrul capitalei. În același timp, am văzut că în ultima perioadă au fost aprobate mai multe inițiative legislative, care vin să faciliteze accesul oamenilor la asemenea proiecte. Vreau să ne spuneți care e procedura pentru cei care vor să-și instaleze panouri fotovoltaice sau altfel de energie regenerabilă.
Ion Munteanu: Cu referire la panourile fotovoltaice, sisteme fotovoltaice, procedura de a instala sau de a monta sisteme fotovoltaice a fost simplificată. În primul rând, s-a redus termenul de eliberare a autorizației avizului de racordare la rețea, care este eliberat de către distribuitorii de energie. S-a redus termenul de 30 de zile la 10 zile. La fel, a fost exclusă o etapă în ceea ce privește admiterea din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Deja procedura de admitere este realizată de către un reprezentant autorizat, astfel încât să fie cât se poate de simplu pentru potențialii beneficiari de sisteme fotovoltaice și, în același timp, să corespundă tuturor rigorilor legislative și să fie într-un mod cât se poate de corect și durabil. Din ce observăm noi, pe parcursul ultimelor nouă luni de zile, practic, observăm o tendință destul de mare în ceea ce privește creșterea de beneficiari cu sisteme fotovoltaice. Dacă comparăm cu situația de la sfârșitul anului 2022, pe parcursul acestui an, sfârșitul lunii august, erau atestați peste 3000 de prosumatori sau gospodării casnice care și-au instalat sisteme fotovoltaice. Practic, s-a dublat numărul celor de la sfârșitul anului 2022.
Leanca Lașco-Rață: Totuși, instalarea unui astfel de sistem pentru mulți dintre consumatori nu este un proiect atât de simplu și atât de ieftin. Pentru mulți dintre noi, consumatorii casnici, este aproape un lux. Cât ar costa, de exemplu, instalarea unui astfel de sistem? Și dacă e să comparăm cu perioada de utilizare, în cât timp se poate răscumpăra?
Ion Munteanu: Noi am încercat să venim cu o serie de recomandări pentru potențialii beneficiari ai sistemelor fotovoltaice în ceea ce privește caracteristicile de calitate și performanță, astfel încât atunci când fac o investiție să se asigure că este una durabilă, iar echipamentele pe care le procură sunt calitative și respectiv ar putea să beneficieze de ele o perioadă cât se poate de lungă. De exemplu, 12 ani de garanție, iar termenele de utilizare să fie 20-25 de ani de zile. Respectiv, pentru asemenea echipamente, prețul variază în funcție de puterea instalației. Pornind de la aceste investiții, perioada de recuperare variază sub șapte ani de zile, dacă e să luăm în considerare prețurile actuale la energia electrică.
Leanca Lașco-Rață: Peste hotare, cum ar fi, de exemplu, țările baltice, pentru a motiva populația să-și instaleze fie sisteme fotovoltaice, fie să-și termoizoleze clădirile, statul oferă mai multe facilități astfel încât să fie cât mai puțină energie utilizată. Pe de o parte, acoperă o parte din cheltuieli, iar pe de alta, oferă chiar și anumite credite preferențiale. Care sunt acele oportunități de care pot beneficia moldovenii în acest caz și dacă le avem?
Ion Munteanu: Din analizele pe care le aveam noi și, considerând profilul consumului de energie în gospodăriile casnice din Republica Moldova, prioritară este eficientizarea consumului de energie termică și, ulterior, energie electrică. Cele mai mari cheltuieli pe facturi se duc pe energie termică. De aceea, în primul rând, punem accent pe dezvoltarea unui program de eficientizare a consumului de energie termică. Chiar am inițiat deja un proces de identificare a potențialilor beneficiari la prima etapă, precum clădiri multietajate, clădiri rezidențiale. Vor fi primii beneficiari din Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial. Promovăm contorizarea individuală, puterea de distribuție pe orizontală, astfel încât fiecare apartament să aibă posibilitatea să-și controleze consumul de energie și să simtă impactul direct în factură asupra măsurilor care au fost implementate. Urmează să fie creat Fondul pentru Eficiență Energetică către începutul anului viitor, deja se lucrează la un program care urmează să fie aprobat de către Guvern, care va prevedea condițiile de implementare și finanțare a proiectelor de eficiență energetică în sectorul rezidențial.
Suntem în discuții cu sectorul bancar, fiindcă înțelegem foarte bine că banii publici în asemenea proiecte nu sunt suficienți. Suntem în discuții cu mai mulți parteneri de dezvoltare internaționali care să vină și cu aportul lor pentru a implementa asemenea proiecte. Avem în considerație și sectorul rezidențial cu gospodăriile casnice.
Leanca Lașco-Rață: Nu mai puțin importante sunt și instituțiile publice: școli, grădinițe, primării. În acest moment, la ce capitol suntem în acest palier cu eficientizarea sau cu instalarea acelor panouri fotovoltaice în instituțiile publice?
Ion Munteanu: Ceea ce intenționăm să facem este să schimbăm mecanismul și abordarea în ceea ce privește finanțarea proiectelor pentru sectorul public. Și asta din considerentul că bani publici pentru reabilitarea energetică a clădirilor publice nu sunt suficienți. Ne propunem să atragem sectorul privat ca să investească în clădirile publice. Pentru aceasta suntem în pregătirea unui mecanism nou de finanțare denumit ESHO, prin care investițiile care se realizează în reabilitarea energetică a clădirii se recuperează din contul economiilor de energie care vor fi acumulate. La prima etapă, acele economii vor fi acumulate pe contul agenției și vor fi folosite pentru investiții în alte proiecte.
Leanca Lașco-Rață: Instituțiile europene, ca, de exemplu, Parlamentul European, au cerut ca până în 2030 consumul total de energie din surse regenerabile să fie aproape de 40 la sută. Știu că Republica Moldova și-a asumat și ea asemenea obiective. La ce capitol suntem și dacă sunt inițiative viabile, ținând cont de capacitatea totală a țării noastre în ceea ce privește energia regenerabilă?
Ion Munteanu: Da, energia regenerabilă urmează să se dezvolte și mai accelerat, urmare a amendamentelor la legea cu privire la promovarea energiei din surse regenerabile, care au fost aprobate în prima lectură de către Parlament. Urmează să fie aprobate în a doua lectură. Astfel, să fie, în primul rând, lansat acel mecanism de achiziții prin licitații pentru capacități mari de sisteme precum cele fotovoltaice și cele eoliene. Aceste capacități urmează să fie puse în funcțiune și dezvoltate până la sfârșitul anului 2030.
În plus, există mecanismul de sprijin denumit Tarif Fix în care au fost aprobați peste 100 de agenți economici și companii care doresc să facă investiții și care au fost autorizați ca producători eligibili. Adică, acestea sunt instituții care au un termen de doi ani pentru a face investiții în sistemul fotovoltaic sau eolian. Li se garantează un contract de procurare a energiei electrice pe un termen de 15 ani de zile. Astfel, volumul de energie regenerabilă care va fi generat de către aceste sisteme fotovoltaice va crește semnificativ. În prezent, avem puțin peste 6 procente pondere a energiei electrice generate din surse regenerabile din totalul consumului de energie electrică. Deci, până în 2030, este absolut realist să atingem acea țintă de 30 la sută. Asta doar pe partea de energie electrică din surse regenerabile.
Destul de importantă este și energia produsă din surse regenerabile, pe partea termică. Mai ales că suntem în prag de iarnă și avem mai multe crize prin care trecem. Respectiv, punem accent și pe promovarea biomasei pentru a înlocui acel combustibil fosil. Fie că e vorba de cărbune, sunt instituții care dispun de centrale termice pe biomasă, biocombustibili solizi. În sezonul trecut de încălzire, cei care au utilizat combustibili solizi au simțit impactul în factură, comparativ cu cei care au utilizat gaze naturale pentru încălzire. Din acest motiv promovăm sectorul de biocombustibili solizi care este o sursă de energie regenerabilă de care Republica Moldova dispune și are potențial. Important este că lucrăm în acest sens pentru a diminua la maxim importul de resurse de gaze naturale sau alte resurse care pot fi înlocuite cu biocombustibil.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumesc pentru acest interviu.
