Donarea salvează vieți: Anual, Banca de Țesuturi și Celule Umane oferă speranță la viață pentru cel puțin 300 de pacienți
Pandemia de Covid a influențat și reducerea numărului de donatori de țesuturi și celule umane. Totuși, datele Băncii de Țesuturi și Celule Umane arată că numărul moldovenilor, care se decid să doneze pentru a salva vieți umane înregistrează în ultimul timp o ușoară creștere. O altă veste bună, spun specialiștii, e că în viitorul apropiat s-ar putea reveni la cifrele de altă dată. Asta ar înseamnă mai multă speranță la viață pentru pacienții gravi, iar pentru asta e nevoie ca oamenii să fie informați și sensibilizați în legătură cu importanța transplantului.
„În această sală sunt procesate țesuturile prelevate de la donatori, din care se obțin grefe pentru utilizare clinică ulterioară.”
Țesuturi scheletice, piele alogenă, membrane amniotice, celule umane sunt câteva tipuri de țesuturi care sunt procesate în această instituție.
„- Asta e corneea naturală? - E cornee naturală umană. Numai pentru cornee sunt rânduri de așteptare, nu sunt foarte mari, dar pentru celelalte țesuturi noi nu avem rânduri de așteptare. Iată aici sunt celulele unei paciente”, spune Viorel Nacu, directorul Băncii de Țesuturi din Republica Moldova.
La Spitalul Clinic Republican de Traumatologie și Ortopedie din capitală, aceste celule urmează să-i fie transplantate Inei Scobioală din Glodeni. Acum un an și jumătate, femeia a suferit o fractură gravă a claviculei, iar osul nu regenerează, deși i-au fost făcute mai multe operații.
„Nu pot să fac efort cu mâna, nu-mi ajunge osul care a fost fracturat, e depărtat osul. Nu am așteptat mult timp transplantul, dar m-am gândit că o să se prindă așa de la sine și nu s-a mai prins”, povestește pacienta.
Această intervenție este una minim traumatică, spun doctorii, cu o durată de până la 20 minute și cu anestezie locală.
„O să-i inoculăm celulele, pe care le-am colectat anterior în banca de țesuturi pentru a se menține în locul unde o să le administrăm prin seringă, adică fără a face incizie”, menționează Viorel Nacu.
„- Puțin doare ? - Nu! Simt că se lucrează acolo, dureri nu sunt, așteptăm să fie bine.
„Așa intervenții în serviciul nostru pe an se efectuează circa 50 de bolnavi, pe primul plan astea sunt fracturile neconsolidate, folosim transplant osos chiar și în cazuri proaspete a humerusului, foarte des folosim aceste transplante în chirurgia mânii”, spune Dumitru Buzu, ortoped traumatolog.
Dacă până la pandemie, anual, Banca de Țesuturi primea multițesuturi de la cel puțin 10 persoane în stop cardiac, atunci în timpul pandemiei numărul acestora s-a redus de cinci ori. Totodată de două ori s-a redus și numărul donatorilor de cornee, de la 30 la 15.
„Cu donatorii de cornee ne apropiem de ce a fost până la Pandemie, cu donatorii de multițesuturi aici avem puțin probleme, dar lucrăm și cu Agenția de Transplant și cu coordonatorii de transplant din alte spitale pentru a reveni la situația care a fost până la Pandemie”, menționează directorul Băncii de Țesuturi din Republica Moldova.
Toate țesuturile și celulele sunt păstrate în condiții sigure, apoi transportate către cele opt spitale din Chișinău, în care se fac transplanturi.
„Aici se păstrează țesuturile congelate, sunt membrane amniotice, ele sunt ambalate fiecare separat, aici este țesut osos, aici sunt segmente din piele care se utilizează în combustie.”
Anual, din Banca de Țesuturi și Celule Umane, deschisă acum 10 ani, sunt folosite în jur de 500 de diverse tipuri de țesuturi, care sunt transplantate la circa 300 de pacienți.
