Diana Caraman, candidată PCRM la funcția de primar al capitalei, se va adresa misiunilor diplomatice considerând că e discriminată pe criteriu lingvistic
Deputata Diana Caraman, care candidează la funcția de primar al Chișinăului din partea PCRM, se va adresa misiunilor diplomatice de la Chișinău. Comunista Caraman consideră că ar fi fost discriminată pentru că a refuzat să vorbească în limba română la dezbaterile electorale organizate de posturile publice de radio și televiziune.
Mai mult, Caraman va sesiza Consiliul Antidiscriminare și Procuratura Generală.
Candidata comunistă Diana Caraman susține în același timp că retragerea licențelor canalelor de televiziune, care au intrat în vizorul Serviciului de Informații și Securitate din cauza legăturilor tenebre cu regimul Putin, ar fi antidemocratică.
„Așa o astfel dze ură șî intoleranțî față de o altă persoană în limba diferită, gândzeșțe diferit șî esțe dziferită dze tine, a fost arătată ulțima dată în Germania nazistă în anii 30, noi șțim la ce poate dutce un astfel dze comportament barbar. Interzicerea de a vorbi într-o limbă folosită de 30% din populație și înțeleasă de 80%, închiderea canalelor TV sub paravanul retragerii licențelor fără judecată și anchetă, și fără explicații”, a declarat deputata Diana Caraman.
Vă reamintim, Diana Caraman a refuzat să se conformeze regulamentului „Teleradio-Moldova” care prevede că dezbaterile electorale se desfășoară în limba română. Candidata Partidului Comuniștilor a insistat să vorbească în limba rusă și a fost nevoită să părăsească platoul dezbaterilor, și la Radio Moldova, și la Televiziunea Moldova 1.
Curtea Constituțională a anulat o lege care stabilea că rusa este limbă de comunicare interetnică în Republica Moldova. Conform Constituției: „Tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice prin poziționarea ei la nivelul limbii române - contravine articolului 13 din constituție care recunoaște doar o singură limbă de stat și nu se referă la vreo altă limbă oficială. Curtea a stabilit că fiecare cetățean care locuiește pe teritoriul țării și tinde să se integreze în societate, să participe eficient la procesele democratice ale statului și să beneficieze de oportunitățile pe care le acordă statul Republica Moldova are nevoie de cunoașterea limbii de stat. Iar protecția și promovarea limbii oficiale a statului urmărește realizarea coeziunii sociale și integrarea minorităților etnice în viața publică.”
La recensământul din 2014, peste 80 la sută din totalul populației Republicii Moldova s-au declarat români/moldoveni, ucraineni - 6,5 procente, găgăuzi - 4,5 procente și ruși s-au declarat patru la sută.
