Retrospectiva războiului: 2022, Ucraina sub teroarea invaziei ruse
Invazia Rusiei în Ucraina a aruncat Europa în cel mai mare război de după cel de-Al Doilea Război Mondial încoace și a declanșat un conflict care a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat milioane. A distrus complet orașe și sate ucrainene și a afectat economia globală.
Ora cinci dimineața, 24 februarie. Milioane de ucraineni au fost treziți din somn de explozii. Cerul era împânzit de avioane. A început războiul. În pofida avertismentelor serviciilor secrete americane, mulți oficiali europeni și ucraineni nu au crezut că un conflict militar ar putea deveni realitate.
Totuși, liderul de la Kremlin a ordonat soldaților ruși să atace Ucraina. Invadatorii au sperat că vor lua Kievul în trei zile. De atunci, zeci de mii de oameni au fost uciși, milioane de oameni au fugit, iar orașele s-au transformat în ruine. În timp ce bombele rusești cădeau asupra Kievului, președintele Volodimir Zelenski a precizat că va rămâne alături de poporul ucrainean.
„Liderul blocului este aici, șeful biroului președintelui este aici. Prim-ministrul Șmîhal este aici, Podoliak este aici, președintele este aici. Suntem cu toții aici. Armata noastră este aici, cetățenii sunt aici. Suntem cu toții aici pentru a ne apăra independența”, a declarat în primele ore ale invaziei ruse liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Occidentul a impus un pachet de sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, a companiilor sale de top și asupra politicienilor și oamenilor de afaceri, ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina.
„Interzicem toate importurile de petrol, gaze și energie rusească. Asta înseamnă că petrolul rusesc nu va mai fi acceptat în porturile americane, iar poporul american va da încă o lovitură puternică mașinii de război a lui Putin”, a declarat în data de 8 martie președintele SUA, Joe Biden.
Milioane de oameni au fugit din Ucraina, în timp ce Rusia le bombarda casele. ONU a estimat că este vorba despre o criză a refugiaților cu cea mai rapidă creștere din ultimele decenii. Aproximativ 4,5 milioane de ucraineni au ajuns în Europa și peste 7 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării.
„Sunt din sudul Ucrainei, unde a început inițial războiul. Oamenii răi au venit acolo și ne-au mutilat viața. Iar acum trebuie să-mi las întreaga familie în urmă. Și am fugit cu un copil. Nu știu unde mă duc. Fug cu copilul pentru că vreau ca acesta să rămână în viață”*, spune Tatiana, una dintre persoanele refugiate.
„L-am lăsat pe tata în Kiev. Tata va vinde lucruri și îi va ajuta pe eroii noștri, armata noastră, poate chiar va lupta”, spune Mark Gonceariuk, un alt regugiat. Pe 9 martie, Rusia a bombardat o maternitate din Mariupol, ucigând trei persoane, inclusiv un copil.
Între martie și iunie, forțele rusești au distrus orașul-port cândva prosper. Zeci de mii de civili au murit, ducând lipsă de alimentele, apa și servicii medicale. Militarii ucraineni s-au refugiat timp de săptămâni întregi în Azovstal, una dintre cele mai mari uzine siderurgice din Europa.
După ce s-au predat în luna mai, ultimii apărători ai Azovstalului au fost duși într-o tabără de prizonieri administrată de separatiștii pro-ruși, unde zeci de persoane au murit în iulie într-un incendiu.
Asaltul Rusiei asupra Kievului a eșuat. Moscova și-a anunțat retragerea din nordul Ucrainei ca un „gest de bunăvoință”. Dar, pe măsură ce trupele sale s-au retras, au fost descoperite dovezile macabre care înfățișau crimele de război comise de ruși.
„Țineau mâinile după cap, au fost puși în rând și să îngenuncheze cu fețele în pământ. Militarii ruși țineau armele îndreptate spre ei”, povestește Tatiana Cimut, o locuitoare din Bucea.
„I-au luat pe flăcăii de la apărarea populară și i-au dus la sediul comandamentului. Peste vreo cinci minute am auzit împușcături”, își amintește Volodimir Sidorenko, locuitor al orașului Bucea.
Zeci de victime au fost găsite în Bucea, unele cu mâinile legate. Rusia a negat și a susținut, fără dovezi, că omorurile au fost înscenate.
„Acestea sunt crime de război și vor fi recunoscute ca genocid. Sunteți aici și puteți vedea ce s-a întâmplat. Știm de mii de oameni uciși și torturați, cu membre tăiate, femei violate, copii uciși. Cred că este mai mult decât… Acesta este un genocid”, a constatat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
După ce nu a reușit să cucerească Kievul, Rusia atacă în forță regiunea Donbas. De-a lungul lunii iunie, ambele părți au susținut că au ucis mii de soldați inamici. Accentul războiului s-a mutat în principal în sud, iar Kievul a jurat să elibereze teritoriile ocupate de Rusia.
În septembrie, Rusia și-a retras o parte din forțe din regiunea Harkov, dar în urma unor așa-zise referendumuri, anunță anexarea a patru regiuni ucrainene: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Dar, la începutul lui octombrie, forțele ucrainene reușesc să alunge inamicul din Harkov.
A urmat o lovitură simbolică asupra podului care leagă Rusia de peninsula anexată Crimeea. Este eliberat orașul Herson.
Kremlinul a răspuns cu o mobilizare parțială de 300 de mii de oameni.
„Cred că este necesar să susținem propunerea Ministerului Apărării și a Statului Major General de a efectua o mobilizare militară parțială în Rusia. Repet: este vorba doar de o mobilizare parțială”, menționa atunci liderul de la Kremlin Vladimir Putin.
Dar pe fondul unei convocări haotice, mii de oameni au fugit din Rusia pentru a evita recrutarea. Alții s-au opus. De la începutul războiului, demonstrațiile și disidența au fost constant reprimate în Rusia.
Peste 1.300 de persoane au fost reținute la protestele care au denunțat mobilizarea.
Rusia schimbă tactica și atacă infrastructura critică a Ucrainei. Conform estimărilor, odată cu sosirea iernii, peste 10 milioane de persoane au rămas fără lumină și căldură.
După o vizită fulger în prima linie, la Bahmut, unde se dau lupte crâncene, liderul de la Kiev pleacă la Washington, unde obține un suport de 1,8 miliarde de dolari, care include și sistemul de rachete Patriot.
„Banii voștri nu sunt caritate. Sunt o investiție în securitatea globală și democrație, pe care o gestionăm în cel mai responsabil mod”, a declarat la Washington președintele Zelenski.
Centrala nucleară avariată din Zaporojie a rămas în mâinile Rusiei, dar cu speranța ONU de a obține în curând un acord pentru o zonă de protecție.
„Intrăm în anul care vine și trebuie să menținem o înțelegere comună a obiectivelor noastre naționale. Desigur, aceasta este eliberarea pământului nostru de inamic, precum și restaurarea Ucrainei, întoarcerea poporului nostru acasă, apropierea în continuare a statului nostru de parteneri cheie, deschiderea de noi oportunități pentru Ucraina în lume - acestea sunt sarcini pentru viitorul apropiat”, a subliniat președintele Volodimir Zelenski.
Speranțele pentru pace sunt sub semnul incertitudinii, întrucât Moscova nu renunță la pretențiile sale teritoriale, cu privire la cele patru regiuni nou-anexate și Crimeea, iar Kievul își dorește o țară intergră și independentă.
