Interviu ÎN CONTEXT// Alexandr Berlinschii: Nu există contestații de fraude pentru alegerile din municipiul Chișinău
La Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a fost înregistrată absolut nici o cerere sau o contestație referitor la faptul că alegerile din municipiul Chișinău ar fi fost admise cu diferite încălcări. Or dacă faci o afirmație pe parcursul zilei, ar trebui această afirmație să fie materializată. Declarațiile aparțin secretarului CEC, Alexandr Berlinschii, cu referire la acuzațiile aduse de Ion Ceban, câștigătorul unui nou mandat pentru funcția de primar al capitalei.
Oficialul CEC a fost invitatul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, iar mai jos vedeți textul interviului.
Radu Osipov: Bună seara, vă mulțumesc mult că ați acceptat să fiți cu Moldova 1 în această seară. Care totuși au fost cele mai grele provocări pentru Comisia Electorală Centrală, în contextul acestor monitorizări făcute și de observatorii internaționali?
Alexandr Berlinschii: Înainte de a răspunde la întrebarea Dumneavoastră, o să vin cu acest prilej cu un mesaj de mulțumire tuturor funcționarilor electorali care au fost implicați în organizarea procesului electoral. Or organizarea alegerilor locale generale este cel mai complex scrutin care se organizează pe teritoriul țării.
Dat fiind faptul că vorbim de peste 60.000 de candidați care au participat la acest scrutin, iar când vorbim despre funcționari electorali, vorbim despre cifre de peste 24.000 de funcționari electorali. Respectiv, cu această ocazie aduc mulțumiri fiecărui membru al Biroului electoral al secțiilor de votare, al Consiliului electoral de circumscripție de nivelul unu și nivelul doi pentru munca depusă în cadrul acestui scrutin. Munca nu s-a finalizat aici. Urmează ca în ziua de miercuri sau joi să ieșim într-o ședință pentru a stabili data turului doi și a lista acele localități care își vor alege primarul în al doilea tur de scrutin.
Referitor la întrebarea Dumneavoastră. Acest scrutin a fost monitorizat de peste 1500 de observatori, dintre care puțin peste 400 au fost observatori internaționali. Pe toată perioada organizării sau perioada electorală, am urmărit cu atenție acele rapoarte de monitorizare care erau publicate atât de misiunile naționale, cât și de cele internaționale. Evident, de fiecare dată, interveneam cu clarificări sau pentru a soluționa acele nereguli sau deficiențe care au fost constatate de către aceste misiuni de observare.
Radu Osipov: Unele concluzii pe care le-am auzit foarte des la observatori este că CEC nu poate ajunge peste tot și, iată, în multe cazuri are insuficiență de oameni.
Alexandr Berlinschii: Într-adevăr, acest scrutin s-a evidențiat prin mai multe provocări. Una din acestea a fost lipsa de funcționari electorali tot la consiliile electorale de circumscripție de nivelul doi, precum și în cadrul consiliilor de nivelul unu, birourilor electorale. Da, a fost dificil de identificat funcționarii electorali, deși am avut un număr suficient. Nu a fost pus absolut deloc nici pentru o secundă în pericol procesul de vot, însă acolo unde ar fi trebuit să avem nouă membri într-un birou electoral al secției de votare ne-am limitat la șapte membri. De fapt, este ceva specific pentru alegerile locale, dar și faptul că, în comparație cu alegerile parlamentare sau prezidențiale, aici intervin restricții atunci când vorbim despre un membru al unui organ electoral în raport cu un concurent electoral. Deci, nu se admite să fie în cadrul organelor electorale persoane care au grad de rudenie cu candidații în alegeri. Respectiv, 24.000 de funcționari electorali, raportat la 60.000 de concurenți electorali, vă dați seama că acest lucru sigur că vine cu provocări în identificarea persoanelor respective.
Totodată, acest scrutin pentru prima dată a fost organizat după noul Cod electoral care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2020. Când ne referim la funcționari electorali, una din cerințele care se regăsesc în Codul electoral constă în faptul că, pentru a ajunge în organul electoral, urmau să fie certificați de către colegii de la Centrul de Instruire Continuă. Mai simplu spus, urma să fie trecut acel test de minime cunoștințe în domeniul electoral.
Radu Osipov: Ce poate să facă Comisia Electorală Centrală ca să apere acest exercițiu democratic de intervenții tenebre și din exterior, mai ales că această decizie până la urmă și-a asumat-o Guvernul, potrivit atribuțiilor pe care le are în timpul stării de urgență?
Alexandr Berlinschii: CEC are toate pârghiile necesare pentru a organiza un scrutin. Mai mult decât atât, în Codul electoral se spune foarte clar că în cadrul unui proces electoral, Comisia este asistată și de către alte instituții ale statului, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Departamentul General pentru Situații de Urgență. Deci noi, în cadrul unui proces electoral, suntem asistați de către alte instituții ale statului, ceea ce am făcut și în această campanie sau ceea ce s-a realizat și în această campanie electorală.
Noi am urmărit care a fost decizia Comisiei Situații Excepționale în ziua de vineri. Prin acea decizie a Comisiei, a obligat Comisia Electorală Centrală să informeze toate birourile electorale ale secțiilor de votare care urmau să aplice ștampila „RETRAS” în dreptul partidului respectiv. Acest lucru s-a realizat foarte simplu. Conform procedurilor prevăzute de către Regulamentele interne ale Comisiei, în ziua de sâmbătă buletinele de vot se distribuie către cele 1958 de secții de votare. Fiecare birou s-a prezentat la cele 35 de comisii electorale de circumscripție, a ridicat buletinele de vot și s-a deplasat la sediul secției de votare. În prezența tuturor membrilor biroului electoral, a reprezentanților concurenților electorali, acești membri au numărat buletinele de vot primite pentru a se convinge că numărul buletinelor de vot coincide cu cel solicitat. Exact în același moment a și fost aplicată ștampila „RETRAS”.
Referitor la verificarea rapoartelor financiare, Comisia a adoptat mai multe hotărâri prin care a constatat diferite încălcări, pe care le-a sancționat. Dacă vorbim despre acest partid, la data de 30 octombrie, în cadrul unei ședințe publice, Comisia a venit cu detalieri pe fiecare segment referitor la acele încălcări care au fost admise. Și tot prin acea CEC a solicitat nouă consilii electorale de circumscripție de nivelul unu să examineze posibilitatea anulării înregistrării acestora în cursa electorală.
Radu Osipov: Acolo unde Partidul „Șansă” s-a retras și, practic, nu au rămas candidați urmează alegeri repetate. Cum se vor desfășura și în câte localități?
Alexandr Berlinschii: Repet, cel mai probabil, miercuri sau joi urmează să ieșim într-o ședință prin care vom stabili data desfășurării turului doi pentru localitățile date. Totodată, vom examina stabilirea datei alegerilor parțiale pentru alte trei localități. Avem două localități unde nu a fost posibilă alegerea primarului, dat fiind faptul că a fost înregistrat sau desemnat și înregistrat un singur concurent electoral. Și, într-un singur caz, este necesar să fie ales consiliul local, exact pe același motiv.
Ce înseamnă alegeri parțiale? Înseamnă mai simplu spus alegeri de la zero. Ele urmează a fi stabilite de către Comisia Electorală Centrală și pot avea loc cel puțin cu 60 de zile înainte de stabilirea datei alegerilor. Astăzi este data de 6 noiembrie, să admitem că mâine CEC se întrunește în ședință, la 7 noiembrie. Alegerile pentru aceste trei localități nu pot avea loc mai devreme de data de 7 ianuarie, fiindcă acest proces electoral urmează să fie luat de la zero pe partea de desemnare a candidaților, înregistrare, efectuare a agitației electorale.
Când vorbim despre alegeri repetate, noi avem opt localități unde nu a fost atinsă acea minimă rată de participare. Cu această ocazie reamintesc faptul că rata de participare în cadrul alegerilor locale generale este o pătrime sau 25%. Iată, în aceste opt localități, Comisia va stabili alegeri repetate care vor avea loc în termen de două săptămâni, adică la data de 19 noiembrie. Alegerile repetate se desfășoară cu aceiași candidați în baza acelorași liste electorale.
Radu Osipov: Domnule Berlinschii, vreau să vă întreb și despre Chișinău. Pentru că am văzut prezența la urne în capitală și, dacă e să comparăm cu numărul de voturi exprimate, atunci ar fi fost necesar turul doi în capitală, pentru că Ion Ceban ar fi obținut sub 50%. Dacă e să raportăm numărul de voturi la prezență, de unde vine această diferență? Se iau în considerare doar acele buletine care sunt valabile?
Alexandr Berlinschii: Codul electoral spune foarte clar. Mai exact, Articolul 53 spune că atunci când un candidat nu acumulează mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, atunci se desfășoară turul al doilea. Ceea ce vedem noi, aceste rezultate preliminare, reiese că pentru municipiul Chișinău, pentru funcția de primar, nu urmează să fie organizat turul doi.
Referitor la acel număr de buletine de vot care sunt declarate nevalabile. Suntem în plin proces de recepționare a documentelor din partea secțiilor de votare din teritoriu. O explicație ar fi faptul că noi am avut practic în mai toate buletinele de vot, un concurent electoral asupra căruia s-a aplicat ștampila „RETRAS”. Dacă un alegător a ales opțiunea respectivă, a votat pentru acel concurent electoral retras, atunci acel buletin de vot se declară nevalabil. Pe partea de număr de buletine de vot declarate nevalabile, de fiecare dată am avut un număr ridicat atunci când era retras un concurent electoral din cursă.
Noi am avut asemenea situații în anul 2016, atunci când la funcția de președinte un concurent electoral s-a retras din cursă. Respectiv, cei care nu erau de acord cu retragerea lui, oricum conștient au votat pentru opțiunea dată știind că buletinul de vot oricum va fi declarat nevalabil. Deci, mai simplu spus, o explicație pe partea de numărul de voturi nevalabile ar fi că s-au exprimat pentru acel concurent electoral sau acea denumire de partid.
Radu Osipov: Domnule Berlinschii, am vrut să vă întreb și despre acel atac despre care a vorbit doamna Angela Caraman, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă. Dacă știți cine a încercat și ce a încercat să facă mai exact?
Alexandr Berlinschii: Securitatea cibernetică în Republica Moldova este asigurată de către Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică. Anume acest serviciu a stat în spatele CEC și a asigurat partea de securitate cibernetică. Totodată, practic, la fiecare scrutin național sunt tentative de a încerca cumva a penetra site-ul Comisiei Electorale Centrale cu un singur scop: să îl scoată din funcțiune ca să nu mai fie posibilă prezentarea acestor rezultate preliminare. Or în cadrul zilei alegerilor, de fapt, site-ul Comisiei Electorale Centrale generează, probabil, cele mai multe vizualizări de pe teritoriul țării. Noi avem la un milion de vizualizări anume în această zi. Respectiv, este necesar să fie asigurată această securitate cibernetică. Colegii de la Serviciul Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică și-au făcut bine treaba și nu au admis căderi de site. Da, noi am avut o perioadă de pauză de până la 40 de minute, însă acest lucru nici de cum nu poate influența rezultatele alegerilor, or numărarea voturilor are loc în biroul electoral al secției de votare, unde sunt cel puțin șapte membri ai biroului electoral, unde fiecare concurent electoral are dreptul la câte un reprezentant și are dreptul să asiste la procesul de numărare. Mai mult decât atât, noi am văzut o multitudine de filmulețe prin care se filma acel proces electoral.
Cu această ocazie reamintesc că în fiecare secție de votare, pe lângă faptul că filmează participanții la acest proces de numărare, noi avem câte o cameră video care, de asemenea, filmează acest proces de numărare. În plus, fiecare reprezentant al concurentului electoral primește o copie a acelui proces-verbal prin care se fixează care sunt rezultatele acelor alegeri. O copie a acestui proces-verbal este afișată și la intrarea în secția de votare. Și imediat după ce vor fi recepționate de către Comisia Electorală Centrală, de asemenea, vor fi scanate și plasate pe site-ul Comisiei. Chiar în acest moment, pot fi vizualizate procese-verbale începând cu anul 2014 și până în prezent, toate tipurile de scrutin.
Radu Osipov: Cum comentați declarațiile unor concurenți? De exemplu, ale primarului reales al Chișinăului, care a vorbit de unele tentative de fraudă.
Alexandr Berlinschii: Haideți să analizăm. Comisia Electorală Centrală, colegii noștri din teritoriu, atunci când organizăm procesul electoral avem un Cod electoral și peste 40 de regulamente. Concurenții electorali, în mare parte, dacă vin cu mențiuni pe partea de fraudă, să prezinte probe la ce s-au referit dumnealor. Cel puțin la CEC, inclusiv la această oră, nu a fost înregistrată absolut nicio cerere sau contestație referitor la faptul că alegerile pe municipiul Chișinău cumva ar fi fost admise cu diferite încălcări. Inclusiv nu există nici din partea concurentului electoral pe care Dumneavoastră l-ați menționat. Or dacă faci o afirmație pe parcursul zilei, ar trebui această afirmație să fie cumva materializată.
Apropo, despre ajustarea Codului electoral. Noi, după fiecare scrutin național, organizăm acele conferințe postelectorale la care sunt invitați toți concurenții electorali, funcționarii electorali și, pe parcursul a 2-3 zile, organizăm acele seminare și dezbateri referitor la ce urmează a fi îmbunătățit în domeniul electoral. După acest scrutin exact aceeași procedură o vom face. Și o să mizăm sau o să așteptăm care sunt rapoartele misiunilor de observare internaționale. Or aceste alegeri sunt monitorizate de către Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului OSCE/ODIHR - misiune internațională care, practic, la fiecare scrutin național este prezentă la noi în țară. De asemenea, am fost monitorizați de către Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) și, nu în ultimul rând, alegerile au fost monitorizate de către colegii noștri de la alte autorități electorale din afara țării.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri și vă mai așteptăm la Moldova 1.
