EXCLUSIV // Raport pozitiv despre Republica Moldova al Comisiei Europene în chestiunea începerii negocierilor de aderare
Republica Moldova “prezintă un oarecare nivel de pregătire”… Aceasta este formula repetitivă prin care Comisia Europeană va rezuma, miercuri 8 noiembrie, într-un mult așteptat raport, pregătirea Chișinăului în cele nouă domenii în care s-a cerut actualului guvern, dar și legislativului, să se conformeze așa-numitului “acquis european”, masa legislației europene și a reformelor pe care fiecare țară candidată trebuie să le aplice înainte de a putea începe negocierile pe capitole, cel mai probabil în primăvara următoare. Relatează de la Bruxelles corespondentul Radio Moldova Dan Alexe.
Raportul Comisiei — la care Radio Moldova a avut acces înaintea publicării miercuri 8 noiembrie — este în mare pozitiv și încurajator, iar Chișinăul a făcut progrese în 6 din cele 9 domenii în care i s-a indicat ce se așteaptă de la o țară candidată, însă experții Comisiei de la Bruxelles au luat precauția de a-și acoperi concluziile pozitive prin această formulă repetitivă: Republica Moldova “prezintă un oarecare nivel de pregătire” (has some level of preparation).
Republica Moldova a primit statutul de „Candidat” la UE în luna iunie a anului trecut, 2022, împreună cu Ucraina. Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a cerut Chișinăului ca, într-un prim pas pe drumul spre deschiderea negocierilor în vederea aderării, să îndeplinească nouă condiții legate de statul de drept:
Principalele sunt: reforma justiției; combaterea corupției la toate nivelurile; lupta împotriva criminalității organizate; și nu în cele din urmă: creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile.
În 6 din cele 9 domenii s-au înregistrat progrese. Raportul Comisiei Europene începe prin a constata și a recunoaște că dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova după invadarea Ucrainei sunt fără precedent: numărul uriaș de refugiați, inflația, amenințările asupra aprovizionării cu energie, violarea spațiului aerian și multe alte acțiuni ostile hibride din partea Rusiei.
Raportul constată că de un an încoace, Chișinăul a luat măsuri decisive în șase din cele nouă puncte cerute și impuse. Acordarea statutului de țară candidată în iunie anul trecut a servit în mod limpede drept accelerator. Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați din Ucraina, comparat cu masa populației. Apoi, anul acesta Moldova a găzduit întâlnirea la vârf a țărilor din Comunitatea Politică Europeană.
Comisia Europeană scrie apoi că UE sprijină întru totul integritatea teritorială a republicii Moldova, încălcată de intervenția rusă în regiunea transnistreană, pentru care raportul cere un statut special, în interiorul frontierelor garantate ale Republicii Moldova. Raportul salută adoptarea noului Cod Electoral, în decembrie 2022, precum și amendamentele din octombrie 2023, chiar dacă Comisia Electorală Centrală are nevoie de mai multe resurse și efective.
Este lăudată activitatea parlamentului de la Chișinău, precum și eforturile de a coopta societatea civilă în procesul legislativ. Apoi vine lista de domenii în care Comisia Europeană, rămânând laudativă, arată și o oarecare prudență în perspectiva începerii negocierilor de aderare, care ar trebui să fie decisă la summitul din decembrie și care ar putea fi fixată pentru martie sau aprilie anul viitor prin lunga listă de domenii unde aprecierile Comisiei încep prin: Republica Moldova „prezintă un oarecare nivel de pregătire”:
domeniul Justiției, mai întâi; procesul cooptării în Consiliul suprem al Magistraturii este acum în concordanță cu recomandările Consiliului de la Veneția. Este pusă însă în evidență lentoarea funcționării justiției și numărul mare de cazuri în așteptare. Nu se remarcă progrese în cazurile de înaltă corupție, unde nu s-au înregistrat condamnări.
lupta împotriva corupției, apoi. Anumite progrese au fost înregistrate, dar mai e mult de făcut. Același lucru se poate spune despre lupta împotriva criminalității organizate, dar și în cazul mecanismelor legale de recuperare a averilor oligarhilor condamnați.
E criticată însă situația din închisori, în special supraaglomerarea și condițiile de detenție deseori sub standardele europene.
Legislația privind mass-media a făcut mari progrese, în special în chestiunea proprietății, pentru a evita influența oligarhilor.
Republica Moldova mai are „un oarecare nivel de pregătire” și în domeniul economic, în chestiunea măsurilor luate pentru a deveni o economie de piață funcțională.
De un deceniu încoace, Moldova prezintă o creștere economică anuală de 3,1%. Are însă un mare deficit la exporturi. Statul are în continuare o mare influență în chestiunile economice, inclusiv în sectoare cheie precum telecomunicațiile, energia și transportul, domenii în care statul este cel care fixează prețurile. Multe asemenea mari întreprinderi funcționează în pierdere și ar trebui privatizate.
Sectorul financiar este însă stabil, grație reformelor adoptate anterior. Piața muncii rămâne afectată de numărul mare de oameni care lucrează în străinătate.
Fraza cheie aici, în raportul Comisiei, este: „Moldova se află într-un stadiu incipient și cu un oarecare nivel de pregătire în chestiunea capacității de a face față presiunii competiției și a forțelor pieței libere din UE”.
De aceea, investițiile din străinătate rămân la un nivel coborât și nesatisfăcător, la fel cum și infrastructura Moldovei este nesatisfăcătoare.
În chestiunile ecologice, bilanțul lasă de asemenea de dorit: Moldova este acolo doar într-un stadiu incipient (at en early stage). În schimb, anumite progrese au fost făcute în chestiunea securității alimentare.
Comisia va mai recomanda, într-un alt raport, tot miercuri 8 noiembrie, începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, în vreme ce pentru Georgia executivul european va propune acordarea statutului de țară candidată, pe care Georgia nu l-a primit în 2022 împreună cu Ucraina și Republica Moldova.
