INTERVIURILE ALEXE // Nicu Ștefănuță: Trăim vremuri foarte fierbinți. UE trebuie să grăbească procesul de integrare militară
Anterior, bugetul Uniunii Europene pentru apărare a fost redus de la 13 miliarde de euro la 7 miliarde de euro. Europa trebuie să se gândească că trăim vremuri foarte fierbinți și foarte grele. Lumea se complică și în interiorul Uniunii Europene (UE), iar din acest motiv ar trebui în primul rând să lucrăm la mobilitatea militară și să ne grăbim procesul de integrare militară.
Acesta este răspunsul europarlamentarului independent, Nicu Ștefănuță, oferit la întrebarea dacă războiul din Ucraina a readus în atenție necesitatea unor structuri militare europene de apărare. Opinia a fost exprimată la Bruxelles în cadrul unui interviu realizat pentru postul public de televiziune Moldova 1 de către jurnalistul Dan Alexe.
Găsiți mai jos textul interviului.
Dan Alexe: Bine ați venit la seria noastră de interviuri cu oficialități europene și în special cu parlamentari europeni. Seria de interviuri care va merge până la alegerile europene de anul viitor, în luna iunie 2024. Invitatul de astăzi este eurodeputatul Nicolae Ștefănuță.
Nicu Ștefănuță: Nicu!
Dan Alexe: Nicu Ștefănuță, pentru tine m-am îmbrăcat în verde.
Nicu Ștefănuță: Și eu în albastru, pentru Europa.
Dan Alexe: Este primul europarlamentar român ecologist. Și prima întrebare ar fi: cum ai ajuns în Parlamentul European cu o temă care nu îi interesează pe români?
Nicu Ștefănuță: În primul rând, vreau să te corectez un pic. Toată lumea înțelege că verzii sunt doar ecologiști. Sunt primul europarlamentar român în familia verde europeană. Și asta cuprinde multe teme. De exemplu, eu mă aplec pe teme sociale pentru tine, mă aplec pe protecția naturii și schimbări climatice, dar și oportunități economice care vin din “Green Deal”, din tranziția verde. Și mă aplec și spre drepturile omului și drepturile sociale, ale minorităților, inclusiv sexuale. Deci e mai complex. Pe justiție… E mai complex conceptul de verde.
Dan Alexe: Așa sunt și verzii germani.
Nicu Ștefănuță: Exact!
Dan Alexe: Care au în momentul de față Ministerul de Externe. Și nu e pentru prima oară. Pentru că deja în anii 90 a fost ministru de Externe un ecologist german, Joschka Fischer. Și aici aș pune o întrebare pentru că ai precizat că te preocupă drepturile tinerilor și chestiunile sociale. Ecologiștii germani, de exemplu, sunt mult mai războinici decât partidul majoritar în coaliție, care sunt socialiștii lui Scholz. Ecologiștii au fost pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Deci e o tradiție la ei. Întrebarea este: vrei să aduci această mentalitate complexă a ecologiștilor germani în viața politică românească?
Nicu Ștefănuță: Eu vreau să aduc mentalitatea tinerilor în viața politică românească, pentru că ei nu au fost ascultați până acum. Ei se confruntă cu teme grave sociale. România, cumva orice ziceai de social, părea de stânga și, ergo, de PSD. Ceea ce nu e deloc adevărat. Adică tinerii au probleme sociale grave, de exemplu, criza locuințelor, faptul că nu pot să-și ia un job permanent, adică nedeterminat. Știți ce greu este să aibă un contract nedeterminat și astfel să poată și ei să meargă la o bancă să ceară un credit? Nu au burse ca lumea plătite. Guvernul se împrumută de la ei, le vinde himera că vor avea bursă de studii, că vor avea transport public gratuit și după aceea îi amână câte șase luni. Și practic se împrumută de la ei în timpul acela.
Deci, tinerii au probleme grave în România. Eu vreau să fugim de eticheta aceasta care datează din anii 90, în care toată lumea e de dreapta. E un fel de partea bună a lucrurilor și tot ce e de stânga este partea rea, pentru că este PSD. Există o parte legitimă de centru, centru-stânga care trebuie explorată.
Dan Alexe: Dar de ce ar fi rău să fii de stânga?
Nicu Ștefănuță: Nu știu. Acesta e folclorul popular că tot ce este de stânga duce direct la Ceaușescu. Nu! Există în toate țările dezvoltate ale lumii, în țările nordice, o economie de piață socială. Adică, cu aplecare spre social și spre necazurile omului, spre a da oportunități tinerilor, de a-i ajuta la început de drum.
Dan Alexe: Și ce poate să facă Parlamentul European pentru tinerii din România?
Nicu Ștefănuță: Pot să dau un exemplu la ce fac, cu ce mă ocup. Ai zis de ecologie. Bineînțeles, mă ocup mult de mediu, dar mă ocup și de bani. Am fost raportorul acestui Parlament. Ceea ce știi, e o funcție, după mine, importantă, una din cele mai de vârf.
Dan Alexe: Amintim că fiecare europarlamentar trebuie să facă parte obligatoriu din anumite comisii, din delegații.
Nicu Ștefănuță: Și la mediu, și la buget. Și la buget am obținut onoarea, care îi revine numai unui om în fiecare an, de a fi omul care se ocupă de bani în 2023.
Dan Alexe: Pe întreaga Uniune Europeană.
Nicu Ștefănuță: Și acolo mă întrebai ce am făcut eu. Am mărit bugetul la ERASMUS. De ce? Pentru că avem o criză.
Dan Alexe: Bursele pentru tineri, pentru studii în străinătate, bursele europene pentru studenți în străinătate.
Nicu Ștefănuță: Exact, bursele europene pentru studii în străinătate. De ce? Pentru că ele sunt afectate de inflație. Banii sunt tot mai puțini. Nu te descurci cu 500-600 de euro la Paris, unde viața începe de la o mie de euro. Și atunci există un efect pervers în societate, că numai tinerii de bani gata sau tinerii din familii cu potență financiară pot să meargă (n.r. - la studii). Și asta nu voi accepta niciodată. Pentru că Europa trebuie să fie corectă social. Toți copiii să aibă aceeași șansă, indiferent de mamă, tată și ce bani au de acasă. De aceea am mărit bugetul acesta. Am lansat o campanie care se numește „Egalitate pentru ERASMUS”. O lansez, la București, în 8 decembrie, la Clubul „Apollo”. Abia aștept să văd cât mai mulți tineri.
Și mă ocup de chestia asta pentru că este o chestiune de justiție socială, de egalitate. Dacă Europa permite să aibă un program care discriminează, practic, contra celor săraci. Pentru mine este o chestiune de emblemă a Europei, de reputație a ei. Nu putem să avem o Europă pentru elită, că ne ducem naibii cu încrederea acestui proiect.
Dan Alexe: Aici ai sprijinul, bănuiesc, al principalelor partide, pentru că Partidul Popular European (PPE), creștin-democrații, care sunt cea mai puternică forță transnațională din Parlamentul European, au foarte multe programe de centru-stânga și bănuiesc că atât PPE, cât și socialiștii sprijină acest proiect.
Nicu Ștefănuță: Ei sprijină, dar știți cum este și cu invidia că a venit de la mine proiectul acesta. Dar, mă rog, nu pot să mă plâng. Deocamdată, am reușit să cresc bursa cu cei 100 de euro în cei doi ani în care m-am ocupat: 67, anul trecut, și 33, anul ăsta. La noi, în Ardeal, se zice „ninica bine”. Adică e ceva, dar nu este suficient. De aceasta și lupt pentru campania asta. Pentru că vreau să lupt spre o mie. O mie de euro ar trebui să fie bursa ERASMUS ca să fie onestă, demnă pentru copii, ca să poată să meargă în țările dezvoltate.
Dan Alexe: O mie cu chiria deja plătită?
Nicu Ștefănuță: Nu, pentru că ERASMUS nu plătește chiria. Nu știu dacă știți, dar nu se plătește chiria. Și atunci, în condițiile de față, copiii se descurcă cum pot. Mai fac un job noaptea, mai iau bani de la părinți, mai se împrumută.
Dan Alexe: O să vedem dacă va produce ceva acest proiect, pentru că multe din rezoluțiile și proiectele Parlamentului European rămân.
Nicu Ștefănuță: Nu, aici e legislație. La bani deja e legislația, la bani nu e cu părere, nu e o rezoluție ca să fie bine, să nu fie rău. La bani, la partea bugetară, e obligația aceasta. Eu am obținut deja banii ăștia în plus și vom mai obține. Pentru că acolo nu e părere, nu e opinie, e obligatoriu.
Dan Alexe: Dar cum rămâne cu recenta rezoluție privind restaurarea naturii?
Nicu Ștefănuță: Și acolo e legislație.
Dan Alexe: Dar este oare realistă? Pentru că scopul anunțat și votat devenit legislație este ca natura să fie restaurată în întreaga Europă în proporție de 20% până în 2030. Asta înseamnă peste șase ani. E realist?
Nicu Ștefănuță: Da, eu cred că este realist, pentru că vine și cu bani. Nu e doar așa, de povești, vine și cu bani pentru refacerea naturii. Și mie mi se pare și mai important o chestie din legea refacerii naturii, pentru care mulțumesc ONG-urilor din România, fără de care nu trecea legea. Asta pentru că au pus presiune pe europarlamentarii români. Hai, votați! Eu, bineînțeles, mi-am anunțat clar sprijinul, dar nu toți, majoritatea erau potrivnici.
Dan Alexe: Îmi amintesc că unii europarlamentari din USR, de exemplu, Cristian Ghinea, ca să îl numim. A refuzat să voteze, în urmă cu doi ani, o rezoluție privind mediul înconjurător, spunând că este fantezist și inutil.
Nicu Ștefănuță: Da, așa este. Poate este și un motiv pentru care eu, încă din 2017, atunci când eram în USR, am militat pentru afilierea la Grupul Verzilor și am fost constant în opiniile mele Verzi.
Iar aproape acum un an am părăsit acel partid pentru că a luat un pic o traiectorie spre dreapta clasică. După mine, asta este ceea ce se întâmplă. Bun, revenind la ce fac eu și nu ce fac alții. Este o victorie Legea pentru refacerea naturii. Și pentru cetățenii care trăiesc la oraș, pentru că acolo, se interzice tăierea de spații verzi în orașe.
Și asta e drama României. Știți că respirăm aer îmbâcsit, plin de noxe, plin de microparticule. Se taie tot ca să se facă loc la noi și noi betoane și refacerea naturii blochează chestia asta.
Dan Alexe: Deci, legislația europeană interzice de acum înainte tăierea spațiilor verzi?
Nicu Ștefănuță: Da, nu ai voie să ai „pierderi nete”, se numește etnic. Adică de la un an la altul și mai puțin spațiu verde decât avea înainte. Și nu mă miră că în Parlamentul României împing acum tot felul de legi ca să oprească refacerea naturii europene, precum e Legea urbanismului, cum este Legea spațiilor verzi.
Vezi, le tot introduc ba înainte de vară, ba înainte de Crăciun, că nu se uită, iar lumea nu-i atentă, nu știu de ce. Chiar îi avertizez pe cei de acasă: „Lăsați legile europene să funcționeze!”. Pentru că ele creează viață bună pentru cetățeni, cum este refacerea naturii, cum este calitatea aerului.
Dan Alexe: Ești și membru în delegația Parlamentului European pentru Moldova. Care e starea ecologiei în Moldova?
Nicu Ștefănuță: Nu știu dacă ai văzut, Maia Sandu a pornit un program de împădurire. L-a cooptat și pe fostul coleg, Octavian Berceanu, a adus experți internaționali și a pornit un program de împădurire care este mai ambițios ca cel din România, deși Moldova este de câteva ori mai mică ca suprafață. Este mai mică decât o provincie istorică a noastră. Și, în plus, dacă mă întrebi de comparație. Uite-te ce a făcut Guvernul acesta, Guvernul Ciolacu, în privința banilor care vin pentru împăduriri, care vin din PNRR. Au redus suprafața la jumătate. Adică trebuia să împăduriți 112 mii de hectare, a rămas doar jumătate. Când au făcut acele tăieri, nu știu dacă le-ați văzut, de aproape două miliarde, au redus exact din zona verde și exact din zona de sănătate, 700 de milioane - la spitale, au redus spațiile de plantare, au redus banii pentru inițiative, din astea verzi, precum sunt centrale sau la panouri fotovoltaice.
Acum, la presiunea publicului, am reușit o mărire de un miliard de euro. Dar majoritatea orice proiect verde sau de sănătate l-au atacat. Parcă o fac din pizmă și din linia de educație. Ce să mai zici?
Dan Alexe: Am vorbit despre proiectele politice până acum, dar totuși ecologia rămâne un subiect minor în opinia publică. Și impresia este că e cam în toată Europa de Est, de fapt.
Nicu Ștefănuță: Zici asta în anul 2023, care este de fapt cel mai cald din istorie? Și luna care tocmai s-a încheiat, e cea mai caldă din istoria din ultimii 125 de mii de ani?
Dan Alexe: Am pomenit importanța Partidului Ecologist în Germania, dar uite, de exemplu, în Europa de Est, partidele ecologiste nu se fac auzite și în unele țări sunt inexistente. Și ne mirăm! De exemplu, în Bulgaria, ecologiștii au fost la originea primelor mișcări împotriva comunismului, când au protestat împotriva acelei centrale nucleare de pe Dunăre. Între timp, subiectul pare că a devenit desuet și plictisitor pentru tineri, mai ales.
Nicu Ștefănuță: Nu cred. Te contrazic. Uite, în Croația au dat primarul, în Zagreb, în capitala Croației, în Budapesta au dat primarul, Karácsony Gergely.
În Polonia intră în Guvern, în coaliția care tocmai a bătut dreapta extremă conservatoare, și sper că reușim și noi, poate, să facem aceeași treabă în România. Deci nu, dimpotrivă. Partide verzi, dar, cum ziceam eu, nu ecologiste, ci verzi, care cuprind mai multe teme, cuprind socialul. Cuprind chestiuni de tineri, cuprind drepturi pentru minoritățile sexuale sau minoritățile naționale. Asta da, pentru că înțeleg lumea în care trăiesc. Nu, nu fug de subiecte delicate, cum sunt consumul de droguri și vor doar să dea în cap copiilor. Deci, aceste partide sau aceste mișcări, da, pentru că înțeleg ziua, lumea în care trăim noi. Și cred că și în România este un culoar foarte important pentru asta, pentru că te asigur că tinerii așteaptă așa ceva.
Dan Alexe: Să trecem la o altă temă. Ești membru și în delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară NATO, deci relațiile Uniunii Europene cu NATO. Războiul din Ucraina a readus în atenție necesitatea unei structuri sau a unor structuri militare europene de apărare. Care este progresul? Pentru că, până acum, în ultimele decenii de fapt, Statele Unite, Marea Britanie s-au opus creării unei armate europene, să îi spunem, pentru că ar fi făcut ceea ce se numește în franceză dublă amploare, adică să nu fie și să nu se încalece responsabilitățile și să nu fie risipă de resurse. Care este situația actuală?
Nicu Ștefănuță: Ai văzut filmul acela “California Dreamin”, cu convoiul NATO care se oprește undeva, în sudul țării, în Bărăgan, de un primar cu exces de zel?
Dan Alexe: Da, dar e un film vechi, să vorbim de actualitate.
Nicu Ștefănuță: Este un film vechi, dar este prescient. Adică, a anticipat ceva ce se întâmplă acum. Și anume că și americanii au nevoie ca noi să ne coordonăm mai bine, să mișcăm trupele dintr-o parte în alta mai liber. Să nu cumva să se oprească la vreo frontieră. Și aici fac o mică aluzie. Vecinul nostru, din Ungaria, din când în când, mai amenință că ei au o poziție diferită în cadrul NATO.
Dan Alexe: Vorbim de Viktor Orban.
Nicu Ștefănuță: Da! Și atunci, noi trebuie să ne gândim la chestiile astea. Doamne, dacă vine, dacă se prăvale peste noi Imperiul Rus al lui Putin, noi cum ne mișcăm de-aici până la Riga? Facem o lună și jumătate cu tancurile? Păi, într-o lună și jumătate, în condiții de război hibrid, s-a încheiat totul. Deci, nu! Noi trebuie să lucrăm la mobilitatea militară în primul rând. M-am ocupat și la buget, de asta am băgat bani în plus. Pentru că toată birocrația asta, a trecerii statelor și a frontierelor, care e afectată și de faptul că noi nu suntem în Schengen, trebuie dărâmată.
Europa trebuie să se gândească că trăim vremuri foarte fierbinți și foarte grele. Și, sincer, aveam cu toții un interes să stăm împreună, să mișcăm trupe unii de la alții ușor. Dar uite că lumea se complică. Se complică și în interiorul Uniunii Europene. Statele devin mai egoiste, fiecare mai are și câte un interes aparte. Așa că, după mine, ar trebui să ne grăbim cu procesul acesta de integrare militară un pic.
Dan Alexe: Dar în mod concret, unde s-a ajuns? Există o armată europeană, există fonduri pentru o armată europeană?
Nicu Ștefănuță: Se tot crește. Și uite, zic, că ne-am luat cu mâinile de cap. La începutul bugetului acestuia, de șapte ani, se reduce la bugetul pentru apărare de la 13 miliarde la 7 miliarde. Deci atât de puțină viziune. Sincer, eu știu că toate crizele care au venit în mandatul ăsta au fost neprevăzute. Dar totuși momentul Crimeea deja se întâmplase.
Dan Alexe: 7 miliarde ar fi puțin pentru Ucraina.
Nicu Ștefănuță: Exact. Putin era acolo din 1999, din decembrie. Știam ce poate Putin. Oricine s-a uitat cât de cât la politică, a văzut ce a lăsat în urmă, cât sânge a lăsat în urmă. Câți jurnaliști morți a lăsat în urmă! Nu e o surpriză Putin. E o surpriză pentru cineva că este un dictator fără scrupule și un criminal de război?
Dan Alexe: Să încheiem cu o temă încă în așteptare. Anul viitor vom avea alegeri europene în luna iunie. Și plutește o temere în întreaga Europă că partidele de extremă dreaptă vor face un mare progres. În unele țări este vizibil: în Italia, în Spania, în Franța mai ales, unde ambele extreme, dreapta și stânga, sunt pro-ruse și au un scor în sondaje uriaș. Cum vezi situația în România? Pentru că și în România avem un progres al extremei drepte, dacă e să ne uităm la AUR. Cum vezi situația? Un pronostic?
Nicu Ștefănuță: Nu dau pronosticuri, sunt politician. Sunt aici să rezolv probleme și să mă implic. Nu vreau să așteptăm ca în Creangă să se prăvale peste noi drobul de sare, ci vreau să avem soluții și să propunem oamenilor ce să voteze. De aceea eu lucrez. De fapt, am anunțat deja faptul că voi candida la alegerile europarlamentare de anul viitor. Cel mai probabil, ca independent, dar nu singur. Sunt alături de mulți oameni cu care am făcut o mică coaliție, progresistă, verde, care e deschisă.
Dan Alexe: Aveți deja un nume?
Nicu Ștefănuță: Este deschisă. Da, este un nume în sensul ăsta. Se numește Coaliția Verde Progresistă, dar ideea principală este verde deschis. Verdele pe care îl reprezint este deschis, este deschis spre ONG-uri și munca lor, spre comunități sexuale, de exemplu, spre oameni de afaceri care vor să profite din tranziția verde a României. Deci, este o platformă deschisă. Da, am spus, candidatura, probabil, va fi independentă, pentru că dinamica și partidele din România fac în așa fel încât să fie misiunea extrem de grea.
Eu sunt convins și sunt pornit să obțin rezultate pentru mișcarea verde românească, care mulți ani a fost ocupată, cum să zic, în mod artificial de niște partide care numai verzi nu sunt. Deci este momentul să creăm o alternativă reală. Și m-ai întrebat de răspunsul la extrema dreaptă. Trebuie să atacăm minciunile care vin din partea extremei drepte, nu putem să lăsăm să zburde extrema dreaptă. Eu foarte clar pun mereu degetul când aud o minciună și de la colegii mei de aici, din extrema dreaptă românească. Colegi din AUR, pun degetul și spun: Nu, ai mințit! Și încerc și eu să pătrund în casele oamenilor, cum o fac ei: cu instrumente digitale.
Deci, noi nu putem să rămânem cu mâinile în sân. Trebuie să oferim soluții și răspunsuri, și alternative, așa încât oamenii care stau și zic: Aoleu, vine extrema dreaptă! să aibă ce să voteze la urnă. Acesta e răspunsul.
Dan Alexe: O ultimă întrebare. Mai e timp pentru schimbarea mentalităților?
Nicu Ștefănuță: Mentalitățile sunt deja schimbate. Din păcate, sunt separate. Societatea lucrează în silozuri, fiecare cu mentalitatea lui. Părinții versus tinerii. Vedem conflicte intergeneraționale, sociale. Cei care au și cei care nu au. Bogații din top, 5 la sută din români care au averi fabuloase și cei care se chinuie cu salariul minim. Cei care au pensie de mizerie versus cei care au pensie specială.
Societatea românească, din păcate, este separată, divizată și trebuie să avem dialoguri între noi. Trebuie să unim un pic, pentru că și unii și alții pot fi convinși un pic de mentalitate, cum zici tu. Ai avut mereu mentalitatea pe care o ai azi?
Dan Alexe: Eu, da!
Nicu Ștefănuță: Înseamnă că ai fost un tip care s-a maturizat repede. Eu nu am avut mereu mentalitatea pe care o am azi. A trebuit să învăț, să mă expun, să am dialoguri ca să cresc.
Dan Alexe: Și mai e timp, asta era întrebarea, până în iunie anul viitor, 2024?
Nicu Ștefănuță: Poate și emisiunea asta contribuie la asta. Dacă vorbim cât mai deschis de lucrul ăsta, mai este timp. Timpul e scurt, dar trebuie să facem ceva.
Dan Alexe: Nicu Ștefănuță, mulțumesc pentru acest interviu. Ești parlamentar, europarlamentar independent și membru al Alianței Verzilor. Sunt Dan Alexe, vă mulțumesc pentru atenție.
Nicu Ștefănuță: Mulțumesc și eu!
